07 septembrie 2026

Firmele acoperite ale Securistanului

 PREAMBUL

Prin Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații serviciul are dreptul să-și înființeze și să dețină companii și firme proprii. Acest drept a fost extins în mod explicit în anul 2002, când legislația a fost modificată (prin acte normative precum Ordonanța de Urgență nr. 72/2002) pentru a permite instituției să desfășoare activități economice și să înființeze în structura sa societăți comerciale destinate obținerii de venituri proprii sau sprijinirii misiunilor specifice.

Pentru SIE (Serviciul de Informații Externe) această permisiune derivă din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, completată de ordonanțe de urgență conexe care reglementează activitățile acoperite. Legislația acordă SIE dreptul de a înființa companii și activități sub acoperire, necesare pentru derularea operațiunilor de culegere de informații în exteriorul țării și autofinanțarea unor structuri operative.

Am primit pe mail un mesaj interesant. Este destul de detaliat, cu exemple concrete și am rugat ChatGPT să-mi facă un rezumat. Dar după acest e-mail mi-am adus aminte de o discuție avută cu un amic care are o firmă care s-a dezvoltat binișor și care mi-a povestit o întâmplare.


Acum ceva ani s-a înscris la o licitație pentru o lucrare mare. Atât de mare încât prezenta garanția dezvoltării propriei afaceri. Se califica la toate capitolele. Vechime, număr de angajați, experiență în astfel de lucrări, totul. Și avea șanse mari să câștige.


Cu ceva timp înainte de licitație, a primit un telefon de la o persoană pe care o cunoștea. Fusese ofițer într-un serviciu de informații, pensionat (special) foarte recent care avea și el o firmă proaspăt înființată astfel că nu se putea califica la acea licitație. Omul i-a propus să facă un „parteneriat” pe acea licitație. Amicul nu prea știa cum funcționează lucrurile astfel că l-a întrebat cum ar putea colabora dacă nu are niciun fel de experiență în domeniu și niciun angajat (verificase online). ”Pensionatul special” i-a propus atunci să-i cumpere firma (!!!). Și, dacă nu acceptă l-a amenințat deloc subtil că nu va câștiga licitația. Amicul i-a trântit telefonul în nas!

La două zile s-a trezit cu controale de la ANAF. Țintite. Mizerii. Tracasări. Nu au terminat bine ANAF-ul care desigur că i-au trântit o amendă pentru o găselniță penibilă, s-au înființat ce de la Protecția Muncii. Control la sânge. Amendă. S-au înghesuit și cei de la IGSU să controleze dacă stingătoarele nu au expirat (firma avea proful prelucrarea și finisarea produselor din lemn, mai precis fabricarea mobilei). Au mai apărut și cei de la DSP să-i controleze cantina (da, omul organizase cantină pentru muncitori și am și fost acolo)...


„Pensionarul special” a revenit cu un telefon și a reînnoit oferta. I-a sugerat străveziu că pot continua și alte controale. Sau se va trezi cu o plângere penală către DNA... Amicul nu era nici el „curat-curat”, știți cam cu toții cum merg lucrurile. Mai o mică evaziune, mai mici miș-mașuri cu TVA. Epilogul a fost cel așteptat. Omul a vândut firma la suma impusă de „pensionar” care a și câștigat licitația.


I-aș da titlul

[Firmele acoperite ale Securistanului]


1. 45% dintre primarii României sunt mai mult sau mai puțin acoperiți ai serviciilor. Cam același procent și printre consilierii locali.


2. 80-85% dintre primari și consilieri au probleme. Li se spune „scheleți în dulap”. Serviciile află de parandărături prin firmele lor de casă deja implicate în procesul economic. „Vezi că firma X a dat șpăgi primarului Y atunci, atunci și atunci!” Adeseori cu înregistrări. Din acel moment ei devin șantajabili. Pot fi chestii penale, pot fi chestii intime. La un anumit moment dacă aceștia nu înțeleg ce trebuie să voteze sau cu cine să facă un anumit contract primesc un mesaj, un telefon, o fotografie, un filmuleț.


3. Acoperiții (primarii și consilierii) colaborează aproape deschis cu serviciile ca să elimine de la „cașcaval” firmele „curate” (de exemplu cele de construcții, imobiliare, deratizare, dezinsecții prin spitale, colectare deșeuri, etc.). Oricum numărul firmelor curate scade în ritm accelerat. „Banul gros” vine din banul public, din „mizilicuri” nu se poate supraviețui.


4. Când un om al serviciilor ajunge primar iar consiliile au suficienți acoperiți (sau șantajabili) ca să asigure majoritatea într-o localitate cu mari perspective de dezvoltare (industrie, poziție militară strategică, obiectiv turistic), o firmă acoperită se ițește în respectiva locație. Mai înființează și o fundație cu profil caritabil care să ia ochii locuitorilor implicându-se în activități de binefacere, culturale, etc. Fundația devine rapid „de interes public” ceea ce îi dă acces la ban public.


5. Are întâietate la închirieri cu licitații trucate, primește preferențial contracte prin SEAP/SICAP. Până la aproximativ 270.000 lei pentru produse și servicii, respectiv 900.000 lei pentru lucrări (pragurile exacte se actualizează periodic conform legii). E plin internetul cu cazuri de acest fel când apare odată cu primarul o firmă fără niciun angajat care primește la foc automat astfel de comenzi. Desigur pentru a se ocoli licitația se merge la prețul limită. Ori lucrarea se „fracturează”


6. Primește în concesiune spații și terenuri pentru a „dezvolta” imobiliar zona. Costurile concesiunilor sunt adesea ridicole iar perioadele de concesionare sunt aproape „pe viață”. Și, vine firescul moment în care se modifică unde trebuie o lege (o hotărâre „telefonată” a consiliului local) astfel că firma acoperită le cumpără la prețuri de nimic. Cu contribuția generoasă a administrației care propune și a consilierilor care aprobă vânzarea pentru firma lui Securilă terenul X, concesionat (sau clădirea Y). 7. Firmele acoperite fac și ele favoruri. Mai nou tot felul de politicieni, judecători (chiar de la curtea supremă) zboară cu avioane private prin concedii sau la cumpărături. La nivel local o astfel de firmă devine și ea generoasă. Oferă materiale de construcții la prețuri preferențiale, spații unde să-și instaleze firma rudele primarilor sau consilierilor, finanțează generos tot felul de activități locale (târguri, sărbători, pelerinaje) unde promovează moca imaginea acestora. O mână spală pe alta și amândouă fața... Confiscarea statului nu a debutat acum. Ea a debutat imediat după 1990 când întreprinderile comuniste au fost privatizate, Au fost cumpărate de cine trebuie, întreprinderile au fost puse pe butuci, vândute la fier vechi și terenurile re-vândute la prețuri astronomice. Ei au devenit primii bancheri și treaba s-a perpetuat și la noile bănci. La fel cu firmele de asigurări. Economia românească este capitalistă peste hainele cu epoleți.


22 iulie 2025

Sighișoara după inundația din 1975 într-un articol din Scînteia Tineretului, 4 septembrie 1975





Restante la capitolul mobilizare


Printre obiectivele care păstrează încă urmele inundațiilor se numără și școlile generale nr. 1, 2, 3, Liceul de cultură generală nr. 1. N-am vrea să se creadă că scriind acest material am nesocotit efortul întregii populații sighișorene, al tinerilor în special pentru normalizarea situației. Dar tot atit de adevărat este că după acele zile grele care au dus la restabilirea circulației, reînceperea lucrului in întreprinderi și instituții, refacerea străzilor a urmat o perioadă de relaxare nejustificată, cel puțin la capitolul pregătirii noului an școlar. Tovarășul Ștefan Pop, primvicepreședinte al consiliului popular municipal, ne informează : — Am obținut fondurile suplimentare necesare, am contractat materiale și constructori. Am repartizat cite un reprezentant al consiliului popular pentru a urmări ritmul lucrărilor și a lua măsurile de rigoare. Constructorii de la cooperativele meșteșugărești „Prestarea", „Sporul", „Speranța", E.G.C.L. au început lucrul. Forțele sînt însă prea mici pentru a ne da cît de cit speranța că la 15 septembrie totul va fi in ordine. La Școala generală nr. 1 sălile de clasă, atelierele de la subsol și parter, parchetul, mobilierul distruse sint îngrămădite pe coridor. Lucrează 4 zidari și 6 zugravi de la cooperativa „Prestarea". Parchet nu există, parchetari incă nu. Tovarășul Tîrnoveanu Postoiu, directorul, ne spune că a fost mobilizat comitetul de părinți, care a reparat 50 de bănci și va mai repara incă 50. Gheorghe Kin, unul dintre meșteri se plînge că din cauza materialului Îngrămădit peste tot, ce trebuie mutat — lucru pe care elevii l-ar putea face foarte bine — ritmul de muncă este necorespunzător. La Școala generală nr. 2, tovarășul Pompiliu Popescu, directorul, ne asigură că la 15 septembrie totul va fi gata. Hans Schuster, șef de sector la E.G.C.L.. unitate care efectuează reparațiile, ne declară : — Avem de parchetat 840 mp, ceea ce necesită cel puțin 20 de zile. La Liceul de cultură generală nr. 1 discutăm cu profesoara Paraschiva Bujaker. — Se lucrează cu toate forțele. Aveam să ne convingem mai tirziu că „toate forțele" erau 0 zugravi, 2 eleve și omul de serviciu. Situație similară și la Școala generală nr. 3. Parchetul încă nu a fost adus la școală. Vacanță mare. Cine să-1 încarce, să-1 descarce ? In nici una din unitățile școlare vizitate nu. am putut discuta cu vreun reprezentant al organizației de tineret. Vom mobiliza elevii. ne asigură interlocutorii. Nu ne indoim de faptul că așa va fi. Credem insă că tocmai datorită acestei situații organizațiile U.T.C.. conducerile școlilor în cauză trebuiau să acționeze mult mai din timp pentru pregătirea școlilor. In Tg. Mureș există Un mare grup școlar de construcții. Poate Comitetul județean Mureș al U.T.C. se gîndește, dacă organul municipal U.T.C. Sighișoara nu a f&eut-o pină acum, la solicitările acestora. Și cit mai repede.

MIRCEA BORDA





09 iunie 2025

Sighișoara și sfatul bătrânilor de la Craiova #02

 Dacă nu știați, în 10.10. 2011 la Craiova a luat ființă pe baza „Principiilor Zalmoxiene”, organizația „Sfatul Bătrânilor”. Era imposibil ca dintr-o astfel de echipă să lipsească ”antrenorul de genii” cel ubicuu, Florian Colceag supranumit „Mentorul”




Pe data de 27.08. 2020 tot la Craiova a luat ființă ”Consiliul Păcii”. După cum vedeți, din acest consiliu amplasat așa cum era normal, generalul în rezervă Mircia Chelaru, actualmente senator AUR și condamnat penal. Cum altcumva eternul guru Colceag este și el pe lista împăciuitorilor mondiali. Sfătosul Colceag care ținea cursuri de spălat neuroni și pe la Sighișoara, a candidat și el pentru Senat. Odată pe listele AUR, în 2020, iar în anul 2024 a „mai tras odată” acum pe listele SOS

 



Există o suveică de organizații care ventilează cam aceleași nume. Sfatul Bătrânilor din Craiova și-a închis (prea târziu!) pagina și a redeschis-o după ce a dat-o cu detergent. Florian Colceag mai apare pe o listă extrem de controversată, listă care, odată făcută public, a cam dat frisoane unora. Semnatarii scrisorii membrii așa numitului „Grup pentru România” solicitau ajutorul lui Vladimir Putin și președintelui Chinei, Xi, să „scape România de regimul politic iudeo-euro-atlantic”. După publicarea listei, unii mai puțin curajoși s-au făcut că habar nu au. 

Pe forumul „Sfatului Bătrânilor” discuțiile sunt de un umor încântător. Inițiatorul forumului, inginerul craiovean Adrian Pop, dacopat de frunte și mare amator de proiecte fantasmagorice a adunat în jurul lui multe persoane „cu inițiativă”. Unele dintre ele cu școala vieții făcută la zi....




aleXandru goța




05 iunie 2025

Sighișoara și sfatul bătrânilor de la Craiova #01

 Craiova (și Oltenia în general) a fost și rămâne unul dintre nucleele dure de dacopatie corcită cu conspiraționism și legionarism.

Și desigur toate sunt „sub acoperire” cu ochi albaștri activi și în rezervă. Că fără bani nu prea faci mare lucru iar gargara costă...

Vă întrebați ce legătură are sfatul bătrânilor cu Sighișoara? Ok...



04 iunie 2025

Cine este COU(l) de AUR și ce vrea el.... #1

Știați cumva că Ovidiu Mălâncrăvean, actual consilier PSD a fost primar în Sighișoara?! Nu știați nu?! Oricum, dacă este să scotociți prin Wikipedia, veți descoperi cu surprindere că domnia sa lipsește din istoric! Practic, după vicele Ionel Gavrilă care a ocupat temporar funcția de primar după demiterea lui Ioan Dorin Dăneșan, Wikipedia are un hiatus de memorie de patru ani. Adică exact 2016-2020, perioada când la cârma orașului a fost mai sus-amintitul. Și care s-a ocupat în acea perioadă de patrimoniul UNESCO de l-a durut capul (pe patrimoniu desigur). (a se verifica aici https://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C8%99oara)


Tot atunci, arhitecta orașului a fot actuala arhitectă a județului Adina Gabriela Popescu, membră și ea în COU.

Tot în COU este trimisă de comunitate doamna Aranka Nicoleta Peter care este evident mai mult decât pasionată (și) de patrimoniul local...

Pentru a reîmprospăta memoria sighișorenilor, vin cu o anchetă publicată atunci. Și care, acum confirmă că mereu în România lupii sunt puși paznici la oi).

https://sighisoaraaltfel.blogspot.com/2020/07/de-la-dracula-park-la-dracula-burg-pe.html#more

Țineți aproape!

aleXandru goța