Vine iepuriada locală!

 După cum știți, partidele aflate la guvernare de o veșnicie (PSD, PNL și UDMR) au refuzat mereu schimbarea legii electorale pentru a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin în cazul în care niciunul nu întrunește 50%+ de voturi în primul tur. Convenabil nu?!

Așa s-au eternizat pe poziție (cu câteva accidente insignifiante) o sumedenie de primari. Sute sau chiar mii de localități din țară asistă deja la un simulacru de alegeri locale. Mai pe românește, blaturi.

În general blaturile sunt stimulate de către primarii deja aflați în funcții. Ele îmbracă mai multe aspecte...

Primarul de la partidul X se află deja pe poziție. Opoziția este partidul Y. Și partidul Z. Etc...

1. Se poate simula o campanie pentru fraieri în care candidatului partidului Y i se promite deja postul de vice-primar (în cazul în care partidul X nu are suficienți votanți). Cu consilierii partidului Y e mai greu pentru că legea permite suspendarea și excluderea acestora din partid dacă aceștia nu respectă linia partidului. Dar, în general, asistăm la o confrerie în foarte multe locuri unde USL a luat în stăpânire totul pentru ani buni. Acolo doar se mimează democrația.

2. Apar partidele-iepure. Sunt partide de care patru ani nu auzi absolut nimic dar ca o făcătură, se activează taman când trebuie. Îndeobște, aceste partide nu vin cu un candidat propriu la postul de primar! De ce?! Păi de aceea le și spune partide-iepure. La nivel local, în comunitățile mici fiecare cam știe cine cu cine doarme noaptea sun aceeași plapumă ;) . Chiar în absența presei independente, legăturile mai mult sau mai puțin sulfuroase răzbat în sânul comunităților. În 90% din cazuri partidele-iepure susțin primarul aflat în funcție. Sunt partidele care trei ani au tăcut, au umblat pe burtă, nu au făcut absolut nicio opoziție. Nici nu prea contează dacă din aceste partide cineva accede în Consiliul Local. Acolo se pot ”rezolva” mai ușor problemele, după...

Jocul de glezne în Sighișoara a început. Și nu de azi de ieri. Mai cu o poleială aurită, mai un ecologic cu epoleți, mai...dar știți voi....

Țineți aproape!

Pierdut contract social, îl declar nul

 Poporul român a trăit câțiva zeci de ani după 1989 din iluzia succesului revoluției. Pas cu pas însă, pe zi ce trece a descoperit că și revoluția dar și iluziile i-au fost furate.

Gradul de naivitate a fost extrem de diferit atunci, imediat după iarna lui 1990 iar mulți dintre noi au rămas la același nivel. Mulți au trecut la cele veșnice, majoritatea sătui de atâtea iluzii deșarte au trecut granița României. Definitiv.

Am citit o postare a lui George Damian din care citez doar începutul: ”Un studiu al Băncii Mondiale din această vară spune că în România contractul social a fost golit de conținut.”

Sincer, am scotocit după acest studiu pe Google de s-a înroșit tastatura dar nu l-am găsit. În nicio limbă. Poate că omul a vrut doar să epateze citând din Banca Mondială. Nevermind! În esență însă, afirmația este corectă.

În fiecare țară modernă între stat și locuitorii acestuia există un așa numit ”contract social”. Iată ce ar însemna contractul social conform Dicționarului Oxford, citez: ”un acord implicit între membrii unei societăți de a coopera pentru beneficii sociale, de exemplu prin sacrificarea unei anumite libertăți individuale în schimbul protecției statului. Teoriile unui contract social au devenit populare în secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea printre teoreticieni precum Thomas Hobbes, John Locke și Jean-Jacques Rousseau, ca mijloc de a explica originea guvernării și obligațiile subiecților.”

Mai pe românește, eu, cetățeanul X, plătesc din munca mea un anumit procent pentru:

- Asistență sanitară

- Educație (preșcolară, școlară, gimnazială, universitară, postuniversitară)

- Siguranța mea și a familiei plus a bunurilor

- Asistență socială (pensie, șomaj, etc...)

- Reprezentanți care să facă legi bune (parlamentari, președinte, primari, consilieri județeni și locali)

- Instituții care să vegheze la respectarea și aplicarea legilor (justiție, poliție, servicii secrete)

- Administrator suprem al bunului mers al statului (guvernul)

Plus altele, dar aici este esența.

Este exact ca un soi de contract către o firmă privată prin care îmi asigur diverse bunuri (casă, mașină), viața personală sau a familiei, chiar asigurări de sănătate

Cert este că românul de rând decontează către statul român în numele acestui ”contract social” aproape jumătate din venitul propriu.

Mai recitiți-le pe toate încă odată și întrebați-vă (din păcate retoric) care din aceste puncte ale ”contractului social” a fost respectat de către statul român în timp ce tu, cetățeanule, lună de lună, ți-ai dat jumătate din venit pentru asta?!

În acest moment eu consider că acest ”contract social” este nul de drept dat fiind faptul că una dintre părțile contractante nu și-a respectat deloc contractul. Mai mult, a deturnate sute de miliarde de euro din buzunarul cetățeanului pentru îmbogățirea unor ”aleși”, pentru pensii speciale, deturnări de fonduri. Avem de a face cu un stat penal, un stat hoț, un stat care, dacă ar fi o firmă privată sau persoană fizică ar fi judecată și pedepsită exemplar.

Practic așa cum bine zicea și Klaus Werner Iohannis (una dintre cele mai ticăloase și mizerabile personaje din politica românească), în acest moment avem de a face cu un ”stat eșuat”.

Un ”stat eșuat” nu mai poare fi reparat. Este o epavă, o ruină și din așa ceva nu mai poți reface nici măcar o imitație de stat funcțional. Gata, kaputt, vax, zero. Ce mai ține România pe linia de plutire este apartenența la UE și NATO. Adică ne mai umflă ei colacul găurit doar-doar ne mai mențin ceva vreme pe linia de plutire.

Problema statelor eșuate unde contractul social nu mai funcționează este că societatea oricum va reacționa mai repede sau mai târziu. Cu cât mai târziu, cu atât mai dramatic! Reacția nu va fi una coerentă, rațională ci haotică. Anarhică. Oamenii vor ajunge să preia pe persoană fizică (sau grupuri) deciziile pe care ar fi trebuit să le ia statul eșuat. Și aici vorbesc de deciziile esențiale, de bază necesare supraviețuirii. Vor ajunge să-și facă singuri dreptate. Probabil în multe comunități vor apărea așa zisele grupuri de ”vigilantes” care vor încerca să asigure paza și ordinea în fața răufăcătorilor. Cu siguranță se vor înarma (ilegal) dar într-un stat care el, primul nu respectă propriile legi și contractul cu proprii cetățeni, nimic nu va mai fi considerat ilegal. Va fi un recul impresionant unde nu mai este loc nici de morală, nici de cinste sau onoare, nici de credință religioasă. Va fi ”care pe care”!

Frustrările acumulate de-a lungul zecilor de ani vor răbufni. Primii vizați vor fi exact aceia care acum doar mimează că își văd de îndatoririle pe care tu cetățean le-ai plătit atâta timp. Judecători, polițiști, securiști, politicieni, primari, consilieri. Fără discernământ, pentru că asta și înseamnă defapt anarhie. Revoluția franceză este cel mai apropiat model de care dispunem din punct de vedere istoric pentru ca să ne putem închipui cât de cât corect cam cum va fi. Atunci ghilotinele au funcționat non-stop des-căpețind baronimea (pe bune!) a regatului francez ajungând mai apoi ca revoluționarii să se auto-digere între. Pentru că aceasta este cealaltă fațetă a anarhiei. Lipsa de control evoluează ca un debușeu apocaliptic până când frustrarea socială se va consuma de la sine. Poate dura luni sau ani. Problema este că în acest moment toate instituțiile statului (cum ar fi armata sau biserica) care ar putea la un anumit moment să joace și ele un rol cât de cât pacificator sunt compromise major prin prea lunga complicitate cu ”statul eșuat”. Vendetele vor fi la ordinea zilei și ororile vor însemna normalul. Foarte posibil ca neliniștea socială să fie alimentată și din exterior pentru că mulți vor dori să aibă de a face cu o Românie destructurată. Foarte posibil ca statul român să se fărâmițeze datorită diferențelor tot mai acute dintre fostele regiuni istorice. Dar acesta va fi doar finalul.

Va interveni cumva UE sau NATO?! Nici pomeneală! Cine își face iluzii că aliații noștri nu cunosc la nivel de detaliu cam cum involuează România, se înșală. Și acolo deja se fac scenarii care deja probabil prevăd situația în care vor fi nevoiți să ne abandoneze. Nici un cetățean european nu are chef să cotizeze un salvarea unui stat eșuat după ce au cotizat atâția ani într-un stat capturat de mafia politică și securistă. Un stat ca un sac fără fund, hulpav, unde poporul este sacrificat în numele unei caste. Un stat feudalizat.

Prudența de-a fi primiți în Schengen este perfect de înțeles. Este ultima redută a UE prin care uniunea să se poată proteja la o adică în fața unui stat unde anarhia a devenit lege. Cu siguranță va mai fi un val de imigranți, de data asta masiv și ultim care va secătui România și de ultimele ei valori. Cine va rămâne?!

Ei bine, vor rămâne ”ei”. Ei care dacă ar trebui să meargă să muncească oriunde în lume, ar muri de foame. Vor rămâne ei să-și plătească taxele și impozitele, pensiile speciale, asistența medicală, profesorii (câți vor mai mai fi rămânând). Dar mai ales armatele private care vor trebui să-i păzească pe unii de ceilalți. Se vor devora între ei pe stârvul unei țări care nu a avut puterea să se modernizeze niciodată cu adevărat.

Ghid de bune practici așa, mai ghidușiu (V)

 Se pare că dacă e sediu de partid normele din ghid nu se pun. Uniunea Independentă pentru Sighișoara își are sediul la parterul clădirii de la adresa 1 Decembrie 1918 nr. 42. Nu, clădirea nu este catalogată monument istoric dar se găsește amplasată în Centrul Istoric al Sighișoarei.

Citez din ghid; ”Luați în considerare faptul că în orașul istoric tâmplăriile din material plastic sau aluminiu sunt interzise. Geamurile izolante, denumite în mod curent „termopane”, se pot monta fără probleme în tâmplărie din lemn.”

Aici avem o superbă tâmplărie din termopan alb atât la ușa de la intrare cât și la vitrină. Niște scări de acces placate cu gresie și o superbă balustradă dintr-un inox de înaltă calitate (de remarcat să este amplasată exact în partea opusă planului înclinat destinat persoanelor cu handicap locomotor!).

Ghid de bune practici așa, mai ghidușiu (IV)

 ”Crearea de noi lucarne trebuie făcută doar cu respectarea formelor, a proporţiilor şi modelelor istorice existente pe acoperişul clădirii sau pe imobile comparabile. Realizarea de noi lucarne se va supune avizării serviciului de urbanism al primăriei sub rezerva evitării multiplicării excesive şi cu condiţia unei corecte poziţionări.”



Citat din ”Ghidul de bune practici pentru zona construită protejată a orașului istoric”

Remarcați vă rog acel pervers ”sau pe imobile comparabile”. Adică de aici pleacă în fapt eventualele justificări ulterioare. Pentru că rând pe rând, au tot apărut lucarne și veluxuri (aruncați o privire din balconul Turnului cu Ceas!!). Și este normal că cineva X, sau altcineva, Y să vină la urbanism și să zică, dar musiu Z de ce a putut în 2006 să-și facă lucarne?! Pentru că la mine este exact aceeași situație! Și poți să nu-i dai dreptate?! Îi dai pentru că tot tu urbanismule ai închis din start ochii la astfel de abuzuri!

Aici un caz școală de AȘA NU  (de care m-am mai ocupat) dar care desigur că la momentul publicării nu a interesat pe absolut nimeni dintre autorii fizici și morali ai acestui ghid.

Clădirea de pe str. 1 Decembrie 1918 se regăsește pe lista monumentelor istorice la poziția 729, sub codul MS-II-m-A-15822 și fost construită la sfârșit de secol XVII început de secol XVIII.

Din cartea poștală pe care o postez și care datează foarte probabil de la începutul secolului XX se poate observa că acoperișul acesteia era dotat cu un singur ”ochi” de iluminare la pod, cel de către stradă. Mai mult, următoarele capturi foto capturate de pe Street View sunt mult mai recente. Clădirea nu are absolut nicio lucarnă!!!

Ei bine, după renovare (?!) reparație pod (?!) acesteia i-au răsărit nu mai puțin de 6 (șase lucarne mari și late). Două dau către strada principală, trei către curtea interioară iar una spre curtea din spate, vizibilă din parcarea de lângă Hotelul Cavaler.

Cum se poate trage concluzia fără absolut nici un dubiu (ne-o servește chiar ghidul lui pește prăjit), Serviciul Urbanism al primăriei a avizat nu mai puțin de șase lucarne la un acoperiș unde nu a existat înainte absolut niciuna!!!

P.S. Între timp am mai primit o superbă fotografie de arhivă ci această clădire, mulțumesc!

Ghid de bune practici așa, mai ghidușiu (III)

 La pagina 8 capitolul ”Fațade”, ghidul vine cu un exemplu corect de ”Așa nu”și atașez chiar captura foto  din ghidul cu pricina. Fațada respectivă aparține clădirii de pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 10 și cu toate că este amplasată în centrul istoric clădirea respectivă nu este catalogată drept monument istoric. Dacă autorii studiului s-ar fi deplasat doar cu câteva clădiri mai jos pe aceeași parte a străzii ar fi ajuns la nr. 16, tot strada 1 Decembrie, clădire catalogată (vezi semnul la intrare) ca monument istoric. Poate fi regăsită pe lista publicată de Institutul Național al Patrimoniului la poziția 722, sub codul MS--II-m-A-15813 anul construcției 1758.