Fără să încerc să dau cu pesimismul în populație (nu sunt deloc pesimist, nici optimist, sunt pur și simplu tot mai detașat de tot ce se întâmplă acum) încerc să fac o ultimă analiză înainte de scrutinul de duminica asta.
Tot ce scriu acum sunt estimări proprii bazate exclusiv pe intuiție. În absența oricărui sondaj de opinie credibil, practic nu ai altceva de ales decât să speculezi pe baza propriilor date.
Estimez că Georgescu va lua undeva în jur de 60% (asta dacă nu se va întâmpla vreun miracol în următoarele zile). Singurul „miracol” care ar putea influența sensibil votul ar fi desecretizarea ultimei ședințe CSAT (mă îndoiesc sincer că Klaus Iohannis o va face pentru că, personal îl văd părtaș activ la tot ce se întâmplă acuma) și ieșirea segmentului „tăcut” din populație la vot.
Ultimul sondaj Eurostat dădea populația României ca fiind clar sau moderat pro-UE în proporție de peste 60%. Interesant, nu?! Trăim în plin Kafka. O populație încă net pro-europeană este dispusă să voteze un anti-european convins. Nu suntem singurii care lărgim imperiul paradoxurilor! Acum o lună o bună parte din populația afro-americană și latino votau în mod cu totul surprinzător cu un rasist convins și adept al supremației „albilor”, Donald Trump.
1. Miracolul UDMR nu există. După declarația de sprijin pentru Elena Lasconi, am intrat de curiozitate pe pagina de Facebook a lui Kelemen Hunor (respect pentru gestul său lipsit de echivoc!), președintele UDMR. Personal bănuiam că gestul său îi va surprinde profund neplăcut pe mulți dintre etnicii maghiari din România. De ce?!
Deja de ani buni, mare parte din minoritatea maghiară din Ardeal a devenit captiva regimului Orban, UDMR nefiind altceva decât cureaua de transmisie dintre acesta și maghiarii ardeleni. Tot ce înseamnă informație de orice fel vine exclusiv pe canalele mediatice controlate de regimul de la Budapesta. Las la o parte că sunt mulți români ardeleni care îl admiră fără rezerve. Dovada cea mai clară este că la parlamentare UDMR a primit un scor sensibil mai mare decât numărul votanților tradiționali. Acestea nu puteau veni decât din partea românilor. Nu am absolut nicio problemă cu preferințele electorale ale nimănui. Ce m-a șocat în puzderia de comentarii de pe postarea lui Kelemen Hunor a fost exact același discurs violent conspiraționist care circulă printre fanii români ai lui Călin Georgescu. LGBT, ne duc copii la război în Ucraina, ne invadează străinii, Europa ne dă ordine cum să trăim, nația maghiară în pericol, etc. Este foarte clar că tot acest tablou paranoic și alarmist are o origine comună. Ea este la Moscova.
2. Apelul la pro-europenismul votantului tradițional PSD este o glumă sinistră. Este cel mai conservator segment social din România. Sunt zone în România care din 1990 sunt constant „roșii” în pofida sărăciei lucii în care se scaldă! Nord-est-ul României și Sudul (cu mici excepții). Marcel Ciolacu știe foarte bine și aceasta este și explicația ezitărilor sale. El știe că oricum este pe făraș. Alegerea lui Călin Georgescu ar fi o posibilă salvare (eu zic că șansele sunt zero dar el asta speră). De aceea cred că discuțiile cu PSD-ul sunt pierdere de timp.
Cu segmentul filo-rus din societate este inutil să discuți. Convingerile lor sunt de neclintit, cauzele sunt multiple, nu are rost să le căutăm acum.
Avem însă un segment de câteva milioane de români tăcuți! Aceștia nu s-au exprimat încă. Printre ei, cu siguranță sunt destui care fac parte din acel 60% de pro-europeni! Ei trebuie convinși să iasă la vot. Mesajul care trebuie transmis acum nu este cel al pericolului rusesc (absolut real) ci care vor fi consecințele ieșirii noastre din Europa. Pentru că să nu credeți că se vor opri aici. Până când nu vor scoate România din NATO și UE (chiar prin forțarea schimbării Constituției!) nu se vor opri!