08 martie 2024

Casa Scahessburg (sau ”Groapa” cum mai este denumită acum) (I)

 Wayback Archive ține loc și de memorie. Și de memoria scurtă a multora.

Sighișoara Samizdat a fost poate cel mai interesant moment jurnalistic din viața mea. Dacă Jurnalul Sighișoara Reporter a fost o aventură colectivă la care mi-am adus și eu contribuția, Samizdat a fost un drum de unul singur în jurnalismul de investigație. M-am decis să recuperez arhiva Samizdatului online dintr-un sentiment de dreptate. recuperarea istoriei presei locale este cu atât mai necesară cu cât în acest moment Sighișoara nu mai are deloc presă independentă. Și când zic deloc, e deloc! Zero! Nada! Nula!

Aici cum cum s-a derulat ancheta despre cazul ”Casa Schaessburg” (o puteți numi în continuare ”Groapa” deși chiar în arhivele DNA ea are titulatura ”Casa Scahessburg”.

P.S. Wayback Machine nu recuperează fișierele foto sau media dar nici nu cred că este necesar

Deci, să încep.



Noul Oficiu Poştal poartă numele de Casa Schaessburg?!

Last modified on 2008-05-05 16:33:32 GMT. 6 comments. Top.

În spaţiul viran din faţa Hotelului Steaua, se sapă. Se sapă pentru că se construieşte. Cu cine am vorbit, oameni simpli, ştiu că acolo se află în construcţie noul Oficiu Poştal al Sighişoarei. După cum puţini ştiu, la această oră, după privatizarea Romtelecom, Poşta Română stă în “gazdă” la Romtelecom. Şi nu pe bani puţini, ci, după informaţiile ce le deţin, preţul chiriei se învârte undeva între 10.000 şi 13.000 de euro pe lună!!! Ba alte surse, destul de demne de încredere, mi-au vânturat o sumă ceva mai frumuşică… O fi, n-o fi?! Cert este că, în paralel cu săpăturile harnice din respectiva zonă, am început şi eu să “sap” pe urma acestei aventuri, care, iată, face valuri în lumea politică locală.

Pentru că, în mod normal, orice construcţie aflată în derulare trebuie să prezinte informaţii detaliate legate de ceea ce se construieşte, cine este beneficiarul, durata execuţiei, (ceea ce nu se prea întâmplă în Sighişoara!!!) am trecut strada şi am făcut poze. Prima, este şantierul propriu-zis, asta ca să recunoaşteţi locul unde ar fi trebuit să mergeţi la noul oficiu poştal.


A doua, panoul care oferă informaţiile:

Construcţia se numeşte “Casa Schaessburg”. M-am gândit că era chiar o denumire frumoasă pentru un oficiu poştal…. Şi pentru că, din fotografie este mai greu de desluşit ce urmează, fac munca de copiator şi voi reproduce întocmai:


IMOBIL SERVICII ŞI CAZARE

(Hopaaa, mai nou Poşta Română o fi oferind şi servicii de cazare?!)


BENEFICIAR: S.C. Brain Plus SRL (deci nu era vorba de poştă ci de… un creier în plus pentru Sighişoara…), Brain Plus ce vine din Târgu-Mureş, str. 22 Decembrie 1918, nr. 10 (poate mă ajută nişte istorici să îmi spună ce s-o fi întîmplat în acea dată sau cumva datele au fost încurcate rău?)


PROIECTANT: S.C. Aalto Proiect SRL str. Cutezanţei nr. 22, Târgu-Mureş


EXECUTANT: (foarte interesant, sunt doi executanţi), primul fiind S.C. SVF Construct SRL, str. Pătrarului nr. 2 Bucureşti, al doilea fiind adăugat ulterior pe o hârtie, o firmă probabil foarte renumită în construcţii destinate buricului unui sit UNESCO, S.C. MACTAV SRL, str. Humăriei nr 621, oraş (cuum, nu aţi auzit de renumitul oraş?!!) Liteni, jud. Suceava


AUTORIZAŢIE de construcţie nr.280/27.09.2007 eliberată de Primăria Sighişoara

DATA ÎNCEPERII 7.04.2008

DATA FINALIZĂRII: 7.04.2009


Iată însă câteva amănunte demne de remarcat la acest panou, amănunte pe care, pentru dumneavoastră precum şi pentru “toată lumea” le-am marcat cu roşu. Acestea au fost adăugate ULTERIOR (ori au fost modificate!!), în timp ce toate celelalte informaţii, INCLUSIV AUTORIZAŢIA, SUNT PRINTATE ÎN ORIGINAL!! Deci, ori ele nu corespund documentaţiei depusă în dosar pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, ori dosarul în cauză a fost modificat ulterior (cu de la cine putere, mai ales că este vorba de o intervenţie în ZONA 0 a sitului UNESCO Sighişoara, nu ştim!!!)


Deci, m-am lămurit, adio Oficiu Poştal, bun venit nouă pensiune cu un plus de creier serele!!!

Aşa cum era şi normal pentru un ziar care se respectă (chiar dacă el nu aparţine unui trust de presă, trebuie să informeze corect!!), l-am contactat pe directorul regional al Poştei Române, Gabriel Nicu Dragomir, mai întâi telefonic, apoi am convenit de comun acord să îi expediez întrebările pe Internet. Ceea ce am şi făcut. Iată care au fost întrebările mele, precum şi răspunsurile domnului director, pe care le voi reproduce întocmai (copy-paste, fără diacritice):


Întrebări:


1. Cand a fost concesionat acel teren de la CL Sighisoara?!

2. Prin ce decizie interna si din ce data s-a hotarat ca acele oficii sa nu mai fie construite decat in resedintele de judet?!

3. A existat un proiect pentru un oficiu nou pe amplasamentul respectiv (banuiesc ca acea concesionare s-a facut in baza unui proiect care trebuia demarat si finalizat la anumite termene)?!

4. Ce chirie plateste acum OP Sighisoara catre Romtelecom (daca nu este cumva confidential)?!

5. In ce data ati renuntat la concesiunea terenului si cine a luat decizia resepctiva (la ce nivel al institutiei dumneavoastra?!)?!

6. Aveti in vedere in prezent un spatiu optim pentru un OP decent pentru Sighisoara?!


Aveţi aici răspunsurile domnului Dragomir:


1. in perioada 1996-2000 era prevazut la Sighisoara Oficiu Teritorial de Posta (3 pe judet alaturi de Tg. Mures si Reghin) impreuna cu un Oficiu Postal aflat atunci ca si acum la Romtelecom, fapt pentru care s-a reusit demararea unei investitii acolo abia dupa 1998 (concesiune, proiect), ca urmare a fondurilor limitate si a prioritatilor Postei Romane.

2. dupa 2000, dupa restructurare, a disparut structura de Oficiu Teritorial de Posta , ramanand numai Oficiul Postal, fapt pentru care s-a renuntat la investitie, tendinta actuala pe piata fiind de inchiriere si mai putin de a detine proprietati

3. am fost si suntem preocupati de starea Oficiului Postal atat prin negocieri cu Romtelecom cat si prin cautarea unei alte locatii unde proprietarul ne poate ajuta mai mult.

4. in 2007 am cercetat piata si am intrat in negocieri cu un proprietar, pentru ca a tinut la pret ( aproape dublu ca la Romtelecom) am renuntat; in prezent purtam discutii cu alt proprietar; sper cu folos.

5. daca aflati de alte oportunitati va rugam sa ne sprijiniti.


Pentru că mai rămăseseră nişte neclarităţi, am revenit cu un nou mesaj:


1. mi-ati spus ca acel proiect destinat OP era prevazut sa aiba o suprafata apreciabila, daca retin bine din convorbirea telefonica, peste 1000 metri/patrati pe 3 nivele. Cam la cat estimati spatiul necesar pentru un OP necesar Sighisoarei?!

2. De ce credeti ca un spatiu inchiriat ar avantaja Posta Romana in comparatie cu un spatiu propriu?! As putea deduce ca o astfel de optica ar fi valabila pentru orice firma sau numai pentru Posta Romana?!


Iată şi răspunsul:


1. pt. oficiu postal cu 5 ghisee si 70 mp sala public sunt necesari cca. 200 mp

2. toti prestatorii de servicii adopta aceasta politica fiind mult mai flexibili fata de nevoile pietei

nota: interesul nostru in zona este apropierea de public , asta presupune un oficiu principal si 1-2 secundare; toate sa preia activitatea actuala

Cum s-ar spune, Poşta Română, iniţial, gândeşte la un oficiu nou, proprietate “personală”. Drept pentru care, bagă banii (noştri, pentru că este încă proprietate de stat!!) într-un proiect în urma căruia, CL Sighişoara să îi concesioneze un teren pentru amplasare. Zis şi făcut! Numai că, aceeaşi Poştă, tot pe banii noştri, în anul 2000 îşi schimbă politica pe traseu şi decide să spună “pas” oficiului. Pe ce bază?! Pe aceea că, politica închirierii pare mai rentabilă decât aceea a construirii unei proprietăţi!! Oare aşa să fie?! Într-un oraş ca Sighişoara unde chiriile (mai ales în centru) au luat-o razna, Poşta noastră cea română trage alte concluzii. Las pe alţii mai pricepuţi şi mai răbdători dintre dumneavoastră să facă nişte calcule, cam ce chirie ar trebui să plătească Poşta Română pentru un Oficiu aşa cum îl vede domnul director regional Dragomir pentru un oficiu central (bănuiesc că undeva în centrul oraşului), la o suprafaţă de 200 mp, şi alte două secundare. Şi, UNDE ar putea găsi Poşta un astfel de spaţiu?! Confidenţial, se află în tratative cu un proprietar anonim. OK, dacă ar fi fost societate privată, aş fi înţeles confidenţialitatea, dar pentru că încă trăieşte din banii noştri, normal ar fi să ştim şi noi pentru a nu fi luaţi de fraieri, că şi aşa pe banii statului s-au făcut cele mai babane afaceri…private. Nu ar fi deloc surprinzător să aflăm că, Poşta şi-a găsit găzduire taman la un apropitar cu renume din Sighişoara, care va pupa o sumă lunară frumuşică din buzunarul dumneavoastră, al fraierilor plătitori de impozite!

Numai că, în groapa ce decoamdată se cască cu spor sub ochii dumneavoastră sau mă rog, pe marginea ei, politicienii locali nu se simt prea comod, semn că ceva este, dacă nu “putred în Danemarca”, cel puţin duhneşte a Românica cea năstruşnică şi hoţomană… Proaspăt demisionarul din funcţia de şef oficiu prefectural, Adrian Ghercă, candidatul PNL la primăria Sighişoara, amplasează o dezminţire publică în nr. 539 al Jurnalului Sihişoara Reporter. În comunicat, Adrian Ghercă declară răspicat că nu are nicio legătură cu respectiva construcţie şi solicită primăriei să clarifice situaţia respectivului (era să zic stabiliment şi m-am decis, o şi spun), stabiliment. Tot în JSR, nr. 540, primarul oraşului, Ioan Dorin Dăneşan se simte dator să elucideze enigma. Şi pentru că nu am la dispoziţie forma electronică a comunicatului, mă simt iarăşi dator să fac muncă de copist, dar merită… Pentru că, sunt tare curios să ştiu ce înţelegeţi dumneavoastră din următoarele:

“ În altă ordine de idei, unele zvonuri lansate, la adresa Primăriei municipiului, în ceea ce priveşte construcţia demarată pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 17-19, doresc să fac în numele executivului, anumite precizări. Terenul a fost concesionat în anul 1997 către Compania Naţională “Poşta Română”, Direcţia Regională de Poştă Braşov, în vederea construcţiei unui nou sediu al Oficiului Poştal Sighişoara. Redevenţa prevăzută în contractul de concesiune a fost achitată integral, concesionarul terenului, obligându-se să respecte proiectul aprobat de Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Monumente Istorice.” (am respectat întru totul chiar şi virgulele ampalsate aiurea-n limba română…)

Păi, din declaraţia primarului reiese (poate sunt eu puţin mai încet la minte) că Poşa Română este în continuare concesionar, fapt care se bate cap în cap şi cu declaraţia directorului regional Dragomir, dar şi cu panoul pe care vi l-am prezentat în detaliu!!! Mai mult, subiectul cu pricina a făcut obiectul unei aprigi dezbateri în şedinţa de CL din data de 24 aprilie, şedinţă în care, NIMENI din executiv nu a ştiut să dea o explicaţie plauzibilă la făcătura respectivă. Asta, în situaţia în care după cum se vede, există Autorizaţia de construcţie (sunt nevoit să mă repet!) cu numărul 280/27.09.2007!!! S-ar putea să mă înşel şi toată tevatura să nu fie decât o momeală politică din care presa cu adevărat independentă din Sighişoara să muşte copios (şi îmi fac de acum mea culpa cu promisiunea că mă retrag definitiv din jurnalistică…). Dar, mie acest subiect mi se pare că ar trebui să intereseze şi o instituţie atât de “dragă” unora, şi anume Direcţia Naţională Anticorupţie (mai ales că aceeaşi Poştă Română este în vizorul DNA cu o altă poveste cu terenuri, poveste ce l-a “captat” şi pe ex-ministrul (in)justiţiei române, Tudor Chiuariu, liberal de va(r)ză. Drept pentru care, le fac informaţia cadou. Cu plăcere, desigur… Şi cu urări de succes în dificila muncă!!

aleXandru goța





13 februarie 2024

Regenerarea urbană (preambul)

 Având în vedere noua temă locală de discuție, am început să ”sap” pe internet pentru a mă lămuri cam ce este ”regenerarea urbană” și cu ce ”se mănâncă”. Trebuie să reținem faptul că avem un proiect PUZ-regenerare urbană pentru zona combinată ”Piața Mitică”- str. O. Goga - Parcul Central. Ca o mică paranteză, am primit răspunsul la solicitarea mea și îmi voi rezerva timp să merg să văd proiectul cât mai curând posibil.

Dar mai întâi iată cum îmi definește Wikipedia termenul de ”regenerare urbană”:

Reînnoire urbană (numită și regenerare urbană în Marea Britanie și reamenajare urbană în în Statele Unite) este un program de reamenajare a terenurilor folosit adesea pentru a aborda decăderea urbană a orașelor. Reînnoirea urbană implică curățarea zonelor afectate din interiorul orașelor pentru a curăța mahalalele și a crea oportunități pentru locuințe de clasă superioară, afaceri și alte dezvoltări. În Statele Unite, termenul se referă din punct de vedere tehnic doar la un program federal de la mijlocul până la sfârșitul secolului al XX-lea, dar în mod colocvial este uneori folosit pentru a se referi la orice schimbare la scară largă în dezvoltarea urbană.

Un scop principal al reînnoirii urbane este de a restabili viabilitatea economică într-o zonă dată prin atragerea de investiții publice și private externe și prin încurajarea înființării și supraviețuirii afacerilor. Conceptul este controversat pentru utilizarea frecventă a termenului ”slum clereance” (curățarea mahalalelor)

Sincer am rămas surprins (cât trăiește omul învață) că acest concept de urbanistică îmi oferă o cu totul altă imagine mentală față de cea inițială. Da, și eu confundam conceptul cu cel de ”revitalizare”

Deci Wikipedia așa traduce conceptul. Se potrivește el la PUZ-ul propus? Nu prea. Și asta din mai multe motive:

1. E vorba în acest proiect de ”decădere urbană”? Dacă în proiect ar fi fost incluse și ruina CEC și actuala ”Groapă” atunci am fi fost pe aproape. Dar aceste două ”bube” nu fac parte din proiect!

2. Poate fi considerată zona vizată ca fiind ”mahala”?! În niciun caz! Dacă în multe orașe mari sau foarte mari extinderea a înglobat cartiere vechi care cu timpul s-au degradat până la nivelul de ”mahala” atunci da, acolo conceptul se potrivește. La noi în România cu excepția Bucureștiului nu cred că este cazul (nu cunosc alte situații comparabile dar s-ar putea să existe). Dar în niciun caz la Sighișoara unde practic discutăm de ”Punctul 0” al orașului. De aceea cred eu că ar fi fost mai potrivit conceptul de ”revitalizare urbană”. Sau nu aș fi folosit niciunul.

3. Ar trebuie restabilită vitalitatea economică a zonei vizate?! Nu cred. Vorbim de un spațiu aflat în situl UNESCO unde principalele activități economice sunt cele de comerț, servicii și turism. Și din câte observ, toate funcționează ”brici”. Iar dacă actualul proiect intenționează să impulsioneze și mai tare dezvoltarea economică a zonei (cum?!) atunci după opinia mea este o abordare total greșită. Și așa presiunea asupra patrimoniului din zonă este activată la maximum un ”boost” economic i-ar da lovitura de grație!

Sighișoara este în primul rând proprietatea cetățenilor și nu a turiștilor. Revin la afirmația primarului din Bruges (unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale) făcută în sala mare a primăriei iarna lui 2016. ”Pentru mine interesul locuitorilor primează și nu cel al turiștilor”. Afirmația este curajoasă pentru că Bruges este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Belgia. De ani buni în Bruges (orașul vechi) nu au mai fost aprobate schimbări de destinație ale spațiilor construite! La noi, din ”singura cetate locuită din sud-estul Europei” (desigur un fals folosit frecvent pentru promovare) în câțiva ani a devenit o cetate aproape complet dezlocuită. În acest moment Cetatea Sighișoarei este un masiv complex HoReCa. Există deja puncte turistice importante pe harta Europei care vor să limiteze drastic turismul industrial (Veneția, Barcelona, Amsterdam, Roma, Florența). Locuitorii acestora au ajuns practic la limită datorită poluării, a creșterii prețurilor, a aglomerației (în unele dintre ele pe întreaga perioadă a anului).

Opinia mea este că până nu se adoptă un nou Plan Urbanistic General orice intenție de a ”regenera”, ”revitaliza”, ”reîmprospăta” ar trebui oprită. Dacă actualii aleși (primar și consilieri locali) nu au reușit (din varii motive) să adopte un PUG nou, adaptat pe nevoile actuale ale orașului, orice prelungire a celui vechi înseamnă moarte sigură! Poate pare obsesiv dar cred că este singurul obiectiv major care ar trebui să intre în obiectul viitorilor aleși. Fără un PUG nou, vom continua să cârpim pe ici pe colo, să mai degradăm o zonă, să mai siluim patrimoniul și așa aflat în gravă suferință.

aleXandru goța

09 februarie 2024

Ce facem cu ”groapa Dăneșan”?

 Orașul nostru nu a avut parte de schimbări majore din punct de vedere arhitectonic doar începând de ieri. D-ea lungul timpului s-a extins, s-a demolat s-a reconstruit, s-a ”modernizat”, fiecare generație încercând să-și lase amprenta (mai mult sau mai puțin fericit) asupra aspectului orașului.

Am avut parte de modificări de substanță în inima orașului istoric cum ar fi demolarea clădirii mănăstirii din cetate în locul ei construindu-se actuala clădire a primăriei (la sfârșit de scol XIX)


Repetatele inundații generate mai ales de pârâul Șaeș care trecea prin inima orașului au impus noi modificări de substanță.

De fiecare dată, mai mult sau mai puțin rațional au fost aduse argumente care să susțină modificări arhitectonice de substanță în situl UNESCO. Unui cunoscut hotel din Piața Cetății i s-au adăugat încă trei laturi (construcție total nouă!!!) pe motiv că pe macheta din argilă din Turnul cu Ceas, în fundul curții apărea o construcție (în fapt era vorba de un simplu șopron făcut probabil din lemn). Când vrei să distrugi, cauți argumente chiar ridicole fiind...

Actuala ”groapă Dăneșan” unde urma să fie construită o pensiune denumită ”Casa Schaessburg” a generat un mare scandal datorită transferului ilegal de concesiune ca urmare fostul primar a și fost condamnat penal. Eu am făcut întreaga anchetă pe ”Sighișoara Samizdat”.

Astăzi s-a discutat proiectul de scoatere la licitație a zonei respective pentru a putea fi ridicată o construcție. Unii consilieri s-au opus pe motiv că acolo a fost un părculeț (spațiu verde) argumentul primarului este că a fost o construcție. Consilierul Grabcev susține că respectiva clădire era neînsemnată din punct de vedere arhitectonic (dar fotografia dovedește taman contrariul!).

Din fericire există suficiente fotografii de arhivă din care ne putem face o idee destul de precisă cam cum arăta zona respectivă înainte de anul 1935 și după.

Atunci clădirea marcată cu X din imagine a fost în întregime demolată pentru a fi realizată o cale de acces între Baiergasse (actuala str. 1 Decembrie) și Muehlgasse (Ulița Morii). După cum vedeți în prima fotografe cele două entități erau unite printr-un pasaj boltit devenit probabil inadecvat noilor condiții de trafic.

A urmat vârtejul demolator comunist cu ”reamenajarea radicală” a pieței ”Mitică”. Așa ne-am trezit cu ”grațioasa” clădire Sigma, cu blocurile ultramoderne din preajma spațiului transformat în parcare. Precedentul deja creat a deschis practic cutia Pandorei. Au urmat voioase după 1990 clădirile (ruina) CEC, hotelul Double Tree (Hilton), actuala clădire ANAF (fost Bancorex). Au fost rase grădini și locuințe din întreaga zonă, inclusiv clădirea din dreapta care face obiectul discuției de astăzi iar șoseaua a fost lățită cu câțiva metri restul rămânând spațiu verde.

Astăzi proiectul de scoatere la licitație a picat la vot pe două motive complet opuse.

aleXandru goța






08 februarie 2024

Solicitare proiect PUZ regenerare urbană pe legea 544 (un prim răspuns)

 Am primit astăzi răspunsul de la Comisia de Urbanism la solicitarea pe legea 544 la subiectul PUZ-Regenerare urbană- Piața Mitică, str. O. Goga-Parcul central. Așa cum am promis îl public în facsimil. Aștept acum să-mi parvină și proiectul în sine.





30 ianuarie 2024

Ruina CEC, caz școală de abuz și impostură. De ce trebuie lăsate PUG-urile, PUZ-urile, PUD-urile la ”mâna ” specialiștilor

 Una dintre ultimele anchete desfășurate ca jurnalist la ”Jurnalul Sighișoara Reporter” (aici împreună cu colegul Atilla Simon) a fost despre cazul actualei ruine CEC care tronează mizer  deja de zeci de ani în buricul orașului. Desfășurarea acestui caz este unul ”școală” despre cum decidenții politici locali, aleșii noștri nu ar trebui să aibă putere de decizie în cazuri sensibile cum este patrimoniul UNESCO al Sighișoarei. Orice intervenție care nu este suficient cumpănită poate avea repercursiuni fatale asupra patrimoniului. Și exemple avem cu duiumul.

Aveți aici în fotografii discuțiile care au avut loc la discutarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru actuala ”Piață Mitică” în Consiliu Local. Administrația de atunci plus consilierii locali au decis într-un final să înlocuiască proiectul PUD al profesorului Iurov cu cel al arhitectei Anca Petrescu (mai bine zis cu unul din cele patru pe care le-a prezentat și le-a tot schimbat autoarea proiectului Casei Poporului de la București). Cu toate că o comisie de specialiști a dat câștig de cauză proiectului arhitectului de la Institutul de Arhitectură, dl prof. Iurov, într-un final aleșii noștri au decis altfel. Rezultatul (cel puțin o parte din el) îl vedem zilnic când trecem prin centrul orașului.

Încercați să deslușiți discuțiile avute în acel moment. Este foarte interesant!

aleXandru goța