Regenerarea urbană (preambul)

 Având în vedere noua temă locală de discuție, am început să ”sap” pe internet pentru a mă lămuri cam ce este ”regenerarea urbană” și cu ce ”se mănâncă”. Trebuie să reținem faptul că avem un proiect PUZ-regenerare urbană pentru zona combinată ”Piața Mitică”- str. O. Goga - Parcul Central. Ca o mică paranteză, am primit răspunsul la solicitarea mea și îmi voi rezerva timp să merg să văd proiectul cât mai curând posibil.

Dar mai întâi iată cum îmi definește Wikipedia termenul de ”regenerare urbană”:

”Reînnoire urbană (numită și regenerare urbană în Marea Britanie și reamenajare urbană în în Statele Unite) este un program de reamenajare a terenurilor folosit adesea pentru a aborda decăderea urbană a orașelor. Reînnoirea urbană implică curățarea zonelor afectate din interiorul orașelor pentru a curăța mahalalele și a crea oportunități pentru locuințe de clasă superioară, afaceri și alte dezvoltări. În Statele Unite, termenul se referă din punct de vedere tehnic doar la un program federal de la mijlocul până la sfârșitul secolului al XX-lea, dar în mod colocvial este uneori folosit pentru a se referi la orice schimbare la scară largă în dezvoltarea urbană.

Un scop principal al reînnoirii urbane este de a restabili viabilitatea economică într-o zonă dată prin atragerea de investiții publice și private externe și prin încurajarea înființării și supraviețuirii afacerilor. Conceptul este controversat pentru utilizarea frecventă a termenului ”slum clereance” (curățarea mahalalelor) ”

Sincer am rămas surprins (cât trăiește omul învață) că acest concept de urbanistică îmi oferă o cu totul altă imagine mentală față de cea inițială. Da, și eu confundam conceptul cu cel de ”revitalizare”

Deci Wikipedia așa traduce conceptul. Se potrivește el la PUZ-ul propus? Nu prea. Și asta din mai multe motive:

1. E vorba în acest proiect de ”decădere urbană”? Dacă în proiect ar fi fost incluse și ruina CEC și actuala ”Groapă” atunci am fi fost pe aproape. Dar aceste două ”bube” nu fac parte din proiect!

2. Poate fi considerată zona vizată ca fiind ”mahala”?! În niciun caz! Dacă în multe orașe mari sau foarte mari extinderea a înglobat cartiere vechi care cu timpul s-au degradat până la nivelul de ”mahala” atunci da, acolo conceptul se potrivește. La noi în România cu excepția Bucureștiului nu cred că este cazul (nu cunosc alte situații comparabile dar s-ar putea să existe). Dar în niciun caz la Sighișoara unde practic discutăm de ”Punctul 0” al orașului. De aceea cred eu că ar fi fost mai potrivit conceptul de ”revitalizare urbană”. Sau nu aș fi folosit niciunul.

3. Ar trebuie restabilită vitalitatea economică a zonei vizate?! Nu cred. Vorbim de un spațiu aflat în situl UNESCO unde principalele activități economice sunt cele de comerț, servicii și turism. Și din câte observ, toate funcționează ”brici”. Iar dacă actualul proiect intenționează să impulsioneze și mai tare dezvoltarea economică a zonei (cum?!) atunci după opinia mea este o abordare total greșită. Și așa presiunea asupra patrimoniului din zonă este activată la maximum un ”boost” economic i-ar da lovitura de grație!

Sighișoara este în primul rând proprietatea cetățenilor și nu a turiștilor. Revin la afirmația primarului din Bruges (unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale) făcută în sala mare a primăriei iarna lui 2016. ”Pentru mine interesul locuitorilor primează și nu cel al turiștilor”. Afirmația este curajoasă pentru că Bruges este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Belgia. De ani buni în Bruges (orașul vechi) nu au mai fost aprobate schimbări de destinație ale spațiilor construite! La noi, din ”singura cetate locuită din sud-estul Europei” (desigur un fals folosit frecvent pentru promovare) în câțiva ani a devenit o cetate aproape complet dezlocuită. În acest moment Cetatea Sighișoarei este un masiv complex HoReCa. Există deja puncte turistice importante pe harta Europei care vor să limiteze drastic turismul industrial (Veneția, Barcelona, Amsterdam, Roma, Florența). Locuitorii acestora au ajuns practic la limită datorită poluării, a creșterii prețurilor, a aglomerației (în unele dintre ele pe întreaga perioadă a anului).

Opinia mea este că până nu se adoptă un nou Plan Urbanistic General orice intenție de a ”regenera”, ”revitaliza”, ”reîmprospăta” ar trebui oprită. Dacă actualii aleși (primar și consilieri locali) nu au reușit (din varii motive) să adopte un PUG nou, adaptat pe nevoile actuale ale orașului, orice prelungire a celui vechi înseamnă moarte sigură! Poate pare obsesiv dar cred că este singurul obiectiv major care ar trebui să intre în obiectul viitorilor aleși. Fără un PUG nou, vom continua să cârpim pe ici pe colo, să mai degradăm o zonă, să mai siluim patrimoniul și așa aflat în gravă suferință.

aleXandru goța

Ce facem cu ”groapa Dăneșan”?

 Orașul nostru nu a avut parte de schimbări majore din punct de vedere arhitectonic doar începând de ieri. D-ea lungul timpului s-a extins, s-a demolat s-a reconstruit, s-a ”modernizat”, fiecare generație încercând să-și lase amprenta (mai mult sau mai puțin fericit) asupra aspectului orașului.

Am avut parte de modificări de substanță în inima orașului istoric cum ar fi demolarea clădirii mănăstirii din cetate în locul ei construindu-se actuala clădire a primăriei (la sfârșit de scol XIX)

Repetatele inundații generate mai ales de pârâul Șaeș care trecea prin inima orașului au impus noi modificări de substanță.

De fiecare dată, mai mult sau mai puțin rațional au fost aduse argumente care să susțină modificări arhitectonice de substanță în situl UNESCO. Unui cunoscut hotel din Piața Cetății i s-au adăugat încă trei laturi (construcție total nouă!!!) pe motiv că pe macheta din argilă din Turnul cu Ceas, în fundul curții apărea o construcție (în fapt era vorba de un simplu șopron făcut probabil din lemn). Când vrei să distrugi, cauți argumente chiar ridicole fiind...

Actuala ”groapă Dăneșan” unde urma să fie construită o pensiune denumită ”Casa Schaessburg” a generat un mare scandal datorită transferului ilegal de concesiune ca urmare fostul primar a și fost condamnat penal. Eu am făcut întreaga anchetă pe ”Sighișoara Samizdat”.

Astăzi s-a discutat proiectul de scoatere la licitație a zonei respective pentru a putea fi ridicată o construcție. Unii consilieri s-au opus pe motiv că acolo a fost un părculeț (spațiu verde) argumentul primarului este că a fost o construcție. Consilierul Grabcev susține că respectiva clădire era neînsemnată din punct de vedere arhitectonic (dar fotografia dovedește taman contrariul!).

Din fericire există suficiente fotografii de arhivă din care ne putem face o idee destul de precisă cam cum arăta zona respectivă înainte de anul 1935 și după.

Atunci clădirea marcată cu X din imagine a fost în întregime demolată pentru a fi realizată o cale de acces între Baiergasse (actuala str. 1 Decembrie) și Muehlgasse (Ulița Morii). După cum vedeți în prima fotografe cele două entități erau unite printr-un pasaj boltit devenit probabil inadecvat noilor condiții de trafic.

A urmat vârtejul demolator comunist cu ”reamenajarea radicală” a pieței ”Mitică”. Așa ne-am trezit cu ”grațioasa” clădire Sigma, cu blocurile ultramoderne din preajma spațiului transformat în parcare. Precedentul deja creat a deschis practic cutia Pandorei. Au urmat voioase după 1990 clădirile (ruina) CEC, hotelul Double Tree (Hilton), actuala clădire ANAF (fost Bancorex). Au fost rase grădini și locuințe din întreaga zonă, inclusiv clădirea din dreapta care face obiectul discuției de astăzi iar șoseaua a fost lățită cu câțiva metri restul rămânând spațiu verde.

Astăzi proiectul de scoatere la licitație a picat la vot pe două motive complet opuse.

aleXandru goța

Solicitare proiect PUZ regenerare urbană pe legea 544 (un prim răspuns)

 Am primit astăzi răspunsul de la Comisia de Urbanism la solicitarea pe legea 544 la subiectul PUZ-Regenerare urbană- Piața Mitică, str. O. Goga-Parcul central. Așa cum am promis îl public în facsimil. Aștept acum să-mi parvină și proiectul în sine.