17 ianuarie 2018

Videle din Videle


Comuna Videle din județul Teleorman a dăruit acestei țări două personaje complet golite de orice conținut intelectual. Vide. Nume predestinat. Ministra de la Interne (sic) Carmen Dan și europarlamentara pesedistă Viorica Vasilica Dăncilă (posibil al treilea prim-ministru în ultimele opt luni!).

Pentru W. Dăncilă, Iranul și Pakistanul sunt state membre ale UE iar limba engleză... ei bine, limba engleză după cum se vede, o stăpânește la perfecție...


16 ianuarie 2018

Posibil viitor prim-ministru al României

Luați cu lămâie. Madam este din telorman. telorman, da?!

https://romanicablues.wordpress.com/2016/02/24/viorica-dancila-toapa-sefa-septelului-socialdemocrat-mioritic-de-la-bruxelles-ii-provoaca-lui-dan-voiculescu-crize-de-hemoroizi/

Dragnea Masturbatorul

se pare că am o mână foarte proastă” a declarat  aseară în conferința de presă șeful PSD când a fost întrebat de ce și-a dat jos și al doilea guvern.
Este de fapt “Pohta ce-am pohtit” ca să citez dintr-un personaj istoric cu mult mai multă anvergură. O altă decapitare a cuiva care a mișcat în front...

15 ianuarie 2018

Avem Lidl. Dar ce facem cu circulația în zonă?!





Foarte probabil Sighișoara va avea un nou supermarket până în luna aprilie. E vorba de magazinul Lidl de pe str. Gh. Lazăr. Cu toții știm că magazinul s-a născut greu. Pe terenul "eliberat" de construcția fostei țesătorii de stofă era proiectat (cu surse și trâmbițe pesedist-dăneșene) un mall. Mall da, care a fost (cu toate că era vorba de o investiție complet privată!) inclus în campania electorală a respectivului primar penal. Odată cu crach-ul economic din 2008, proiectul mal-ului a picat și în locul respectiv a rămas o groapă imundă, transformată adeseori în groapă de gunoi ad-hoc, un loc infestat de șobolani precum și de câini fără stăpân. Apoi s-a pus problema construirii unui supermarket Lidl. Proiectul (destul de vechi) a fost supus așa cum cere legea și dezbaterii publice în ceea ce privește impactul de mediu. Din păcate din motive obiective, fiind direct interesat, nu am putut participa la dezbaterea care a avut loc la sediul ApM Mureș. Sunt curios dacă alți factori interesați au participat. Dar mai ales sunt foarte curios dacă la acea dezbatere, înainte de eliberarea tuturor avizelor a fost solicitată și opinia celor care se ocupă de circulația din interioru orașului așa cum ar fi fost normal. Pentru că, după cum se știe, un astfel de magazin are parte de un aport apreciabil de cumpărători, imensa majoritate făcându-și cumpărăturile en-gros, și având nevoie să utilizeze auromobile proprii sau aventual taxi-uri.

De ce tac profesorii?!

Cu riscul de a supăra, una dintre cele mai conservatoare categorie social-profesională în perioada post-decembristă au fost cadrele didactice (mai ales din învățământul preuniversitar). Rar am văzut atâta obediență din partea unei categorii care face parte din "tagma" intelectualilor (tagmă care se presupune a fi dotată nu numai cu un grad de cultură politică peste medie dar și cu mult spirit critic). Prost plătiți, învățătorii și profesorii nu au avut în ultimii 28 de ani alte revendicări decât cele salariale. Mutilarea progresivă a sistemului educațional a ajuns în prezent apocaliptică. Rămași mereu la cheremul mafiei politice, cu conducerile școlilor politizate, cu sindicatele preluate din mers de către eșalonul doi al securismului comunist, învățătorii și profesorii au primit aproape impasibili la degradarea sistemului pentru care ei înșiși ar trebui să lupte pentru a-l moderniza și a-l menține performant și competitiv într-o lume aflată într-o rapidă evoluție.

Toate statisticile referitoare la "performanțele" din educație ar trebui să ne îngrozească. Peste 40% dintre absolvenții cu diplomă de bacalaureat sunt analfabeți funcționali! Învățământul universitar a devenit un domeniu unde se colportează diplome și doctorate intens plagiate. Din păcate sindicatele din învățământ asistă pasive umilirea morală și profesională a unei categorii sociale în mâna căreia se află soarta pe zeci de ani a viitorului acestei țări. SindiKKtele nu reacționează "decât" la probleme care vizează venitul cadrelor didactice după cum se vede aici. Sigur, este strigător la cer să afli că șoferul unei primării câștigă mai bine decât un profesor. Dar, să nu uităm că în rândul acestei categorii se află o masivă armată de votanți PSD (sau anexele), vezi (și) cazul Sighișoarei. Din nefericire "nota de plată" nu întârzie să apară. Din păcate o plătesc exclusiv tinerii acestei țări.

12 ianuarie 2018

11 ianuarie 2018

Mutilarea vegetației de pe versanții cetății continuă neabătut


"Profesioniștii" Ecoserv în acțiune! Mutilarea vegetației de pe coasta cetății a devenit se pare o obsesie. Ceea ce vedem (atât în fotografii cât și în cele două filmulețe) dovedește haosul și lipsa completă de profesionalism a firmei din subordinea Consiliului Local Sighișoara. Eu mă întreb dacă în toată schema aia stufoasă de angajați plătiți din banii noștri există vreo persoană care să aibă habar cu ce "se mănâncă" peisagistica urbană (care este o artă adeseori). Tot ce se intreprinde pare făcut complet după ureche. Nu-ți trebuie prea multă știință ca să afli că toți acești arbori "toaletați" au foarte mici șanse de supraviețuire. Crengile retezate care sunt mai groase de 20 cm au șanse de vindecare apropiată de zero fiind expuse atacurilor virușilor și ciupercilor asta chiar dacă "rănile" ar fi sigilate (așa cum scrie la carte) cu rășini speciale (ceea ce după cum se vede, nu este cazul).


Avem în memorie mulți dintre noi anii optzeci și care au fost consecințele defrișărilor de pe coasta cetății în dreptul drumului de acces (autorul fizic și moral fiind un anume tovarăș Chiriac oploșit de pe șaua tractorului său moldav ață în fruntea comunistă a Sighișoarei). A urmat o vară ploioasă astfel că jumătate de drum s-a surpat. După cum se vede moldoveanul Chiriac are un demn urmaș în persoana unui altfel de... moldovan. 

Pantele abrupte ale cetății sunt extrem de vulnerabile. Acum 80-100 de ani, pe aceste coaste au fost plantați arborii (castani, frasini, fagi) pe care-i vedem acum. Singurii arbori multiseculari din perimetrul cetății îi putem găsi în cimitirul evanghelic. Arbori cu constituție masivă într-adevăr cu timpul devin o povară (asta pe lângă betoanele odioase sub formă de scări de acces și alte asemeni). Unii vor ca cetatea să se zărească în toată măreția ei (inclusiv zidurile tot mai năruite cărora nu le poartă nimeni de grijă). Și măreția ei este obturată de către arborii nevolnici care insistă să tot crească. Alții, mulți, sunt pe bună dreptate revoltați de modul haotic și lipsit de orice simț estetic cu care sunt hăcuiți respectivii arbori. Boon, dar ce-i de făcut?!

Păi în primul rând poate se găsește în schema firmei plină de “Dorei” (pe buzunarul nostru al contribuabilului) un loc și pentru un profesionist. Care să le spună “Doreilor” că nu așa se face toaletarea arborilor. Asta, una! Apoi că, după cum se vede și din fotografie, nu există printre respectivii copaci vegetație intermediară de fixare a solului, și nici arbuști care să confere garanția unei continuități. Să-i spună moldovanului “Dorel” ce fel arbori (dar mai ales arbuști!) s-ar preta cel mai bine pentru consolidarea versanților fără să îi împovăreze așa cum o fac unii copaci ajunși la maturitate și care nici măcar nu se pretează la așa ceva (cum este de exemplu castanul care oricum este atins de mai bine de douăzeci de ani de o boală greu de combătut el nefiind specific zonei noastre). Că pentru versanții cu orientare sudică s-ar preta arbuști cum ar fi cornul (vezi versantul Vila Franka care are cam aceeași înclinație) dar pentru versanții nordici o cu totul altfel de vegetație (luaț și citiț toașu moldovan nu se dă totu mură-n gură...). Că sucesiunea vegetației trebuie privită în perspectivă (vorbim aici de zeci de ani) și că ea trebuie corelată cu alți factori pedo-climatici. 
Asta dacă ne mai interesează viitorul acestui oraș (ceea ce nu pare!).

M-am întâlnit în plimbarea mea cu câțiva inși care cărau harnic bucăți zdravene de lemn. I-am întrebat unde-l duc. Au bălmăjit ceva de primărie și sere. Wtf?!!! De când se face foc cu lemne în clădirea primăriei m-am întrebat?! Sau poate se sărbătorește ceva și se pregătește un tăuraș la proțap?! Sau doamne-feri, se pune de-un rug în piața cetății?! Așa că m-am fâțâit să văz unde aruncă “Doreii” lemnele respective. “Dorei” plătiți din banii noștri da?! Eheee, dar vă las dumneavoastră domnule primar și domnule vice-primar plăcerea de a descoperi singuri unde, că tot ați împodobit copacii din preajma primăriei cu camere video.

Al doilea film este cu dedicație specială. Pentru moldovanul “Dorel” șef peste ceilalți “Dorei”. Și poate îl vede și inspecția muncii (dacă mai există cumva așa ceva)! Cam cum lucrează la înălțime un “Dorel” (fără cască de protecție!!!) și cum ratează ditamai bușteanul un alt “Dorel” (care pare bântuit de gânduri sinucigașe!) la centimetru sub privirile celorlalți “Dorei” care se hlizesc ca la circ. A fost ziua lui norocoasă dar nu se știe până când... Cam așa se muncește pe banul contribuabilului. Și cam așa este batjocorit acest oraș călărit de o șleahtă de incompetenți. Incompetenți, dar cu ifose...



            





aleXandru goța

10 ianuarie 2018

Teleormanizarea Sighișoarei

Tăcerea este de aur. Da, dar depinde în ce conjunctură. Iar când vine vorba despre patrimoniul acestui oraș, tăcerea este o crimă. Din păcate, am ajuns la nivel de oraș să reproducem un fenomen care se petrece și se dezvoltă sub privirile noastre. "Teleormanizare".

Vă invit astăzi pe strada O. Goga. Numărul 8. Pentru început să începem cu ... începutul...

Pentru asta mi-am permis să descarc de aici în format pdf. nr. 15 din 15.06/2000 al revistei Schaessburger Nachrichten (revistă a sașilor sighișoreni) unde găsim un articol in extenso despre viața și creația arhitectului sighișorean Franz Letz, arhitect căruia îi datorăm câteva proiecte care încă dăinuiesc și astăzi (unele cu câteva modificări semnificative)... Nu discut aici calitatea proiectelor acestui arhitect (și nici nu am această calitate). Foarte probabil multe au fost contestate la vremea lor (este absolut firesc în orice societate unde noul este perceput adesea ca ceva violent sau nepotrivit). Eu pun problema respectătii normelor legale când vine vorba de patrimoniul acestui oraș, patrimoniu aflat sub protecția UNESCO...