15 ianuarie 2018

De ce tac profesorii?!

Cu riscul de a supăra, una dintre cele mai conservatoare categorie social-profesională în perioada post-decembristă au fost cadrele didactice (mai ales din învățământul preuniversitar). Rar am văzut atâta obediență din partea unei categorii care face parte din "tagma" intelectualilor (tagmă care se presupune a fi dotată nu numai cu un grad de cultură politică peste medie dar și cu mult spirit critic). Prost plătiți, învățătorii și profesorii nu au avut în ultimii 28 de ani alte revendicări decât cele salariale. Mutilarea progresivă a sistemului educațional a ajuns în prezent apocaliptică. Rămași mereu la cheremul mafiei politice, cu conducerile școlilor politizate, cu sindicatele preluate din mers de către eșalonul doi al securismului comunist, învățătorii și profesorii au primit aproape impasibili la degradarea sistemului pentru care ei înșiși ar trebui să lupte pentru a-l moderniza și a-l menține performant și competitiv într-o lume aflată într-o rapidă evoluție.

Toate statisticile referitoare la "performanțele" din educație ar trebui să ne îngrozească. Peste 40% dintre absolvenții cu diplomă de bacalaureat sunt analfabeți funcționali! Învățământul universitar a devenit un domeniu unde se colportează diplome și doctorate intens plagiate. Din păcate sindicatele din învățământ asistă pasive umilirea morală și profesională a unei categorii sociale în mâna căreia se află soarta pe zeci de ani a viitorului acestei țări. SindiKKtele nu reacționează "decât" la probleme care vizează venitul cadrelor didactice după cum se vede aici. Sigur, este strigător la cer să afli că șoferul unei primării câștigă mai bine decât un profesor. Dar, să nu uităm că în rândul acestei categorii se află o masivă armată de votanți PSD (sau anexele), vezi (și) cazul Sighișoarei. Din nefericire "nota de plată" nu întârzie să apară. Din păcate o plătesc exclusiv tinerii acestei țări.