26 iulie 2016

Rezervația Breite în atenția autorității locale

Am fost contactat de mai multă vreme de către noul primar, dl. Mălăncrăvean în legătură cu starea actuală a rezervației de stejar multisecular de la Breite. Am ajuns de comun acord atât cu domnia sa cât și cu dl. viceprimar, dl. Toth de a organiza o întâlnire informală la fața locului în momentul în care va putea fi prezent și un specialist.


De mai mulți ani, prietenul meu, sighișoreanul Tibor Hartel, cadru didactic la Facultatea Sapienția din Cluj este implicat într-un proiect unic, acela de identificare și cartare a habitatelor de tip Breite care sunt unicat în Europa și care se regăsesc sub această formă doar în sudul Transilvaniei.

Astăzi, 26 iulie 2016 am organizat o excursie la fața locului unde le-am prezentat atât valoarea rezervației de lângă Sighișoara dar și problemele grave cu care se confruntă în ultimii ani tocmai pentru a putea identifica soluții grabnice pentru ca rezervația să revină la peisajul deja cunoscut nouă sighișorenilor. Am ajuns cu toții la concluzia că problema majoră cu care se confruntă stejarii multiseculari de la Breite este invazia necontrolată de carpen mai ales în jumătatea sudică a rezervației. Rezervația, în suprafață de 128 ha. se află în proprietatea Cosniliului Local Sighișoara și, împreună cu întregul sit Natura2000 din care face parte, se află în custodia organizației Progresul Silvic.

Concluzia unanimă a fost aceea că problema este deosebit de gravă și, dacă nu se va interveni rapid în cel mai scurt timp, o parte din stejarii multiseculari vor fi realmente sufocați de carpenul abundent care în unele părți a ajuns la 4-5 m înălțime....


   
                                       Un mic curs lângă cel mai mare stejar din rezervația Breite


                                 Pofesorul Hartel explicând cum un stejar multisecular (din nefericire retezat abuziv!) este o mărturie vie a schimbărilor climatice care au survenit în ultimele secole


                               Aici un model clar de stejar multisecular care odată a aparținut pășunii și care a murit sufocat de o pădure invazivă de carpen veche de câteva zeci de ani.

Am stabilit de comun acord ca la următoarea întâlnire să fie invitat actualul custode pentru a putea fi identificate rapid cele mai bune soluții de management. În final le-am înmânat celor doi invitați un rezumat despre rezervația Breite pe care îl public în continuare: 



O șansă pentru rezervaţia cu stejari seculari Breite

Aspecte generale
Pășunile cu arbori din Transilvania au o semnificație globală. Arborii de diferite vârste, arbuştii (tufele), covorul vegetal divers și zonele umede crează premisele pentru o agricultură durabilă din punct de vedere ecologic. Distrugerea acestor sisteme erodează irevocabil și definitiv ultimele posibilități pentru punerea în aplicare a unei strategii de producție agricolă sustenabilă economic și ecologic în condiţiile schimbărilor climatice globale.
Arborii bătrâni sunt componente emblematice ale pășunilor cu arbori. Vârsta arborilor bătrâni poate depăși jumătate de mileniu, fiind cele mai bătrâne organisme din regiuni întinse. Prin vârsta lor, acești arbori au fost martorii şi supravieţuitorii multor schimbări care au avut loc la nivelul societăţilor umane, a peisajelor şi condiţiilor climatice.
Arborii bătrâni de pe pășuni au o mulțime de valori, inclusiv economice, culturale, estetice, istorice și ecologice. Prin vârsta lor seculară, arborii bătrâni au demonstrat viabilitate și rezistență față de variațiile mediului, inclusiv la oscilațiile extreme ale condițiilor climatice, boli sau diverși paraziți. Unii specialiști în silvicultură sunt de părere că această rezistență care este ‘inscripționată’ în materialul genetic al arborilor bătrâni reprezintă o resursă economică importantă pentru a crește viabilitatea plantațiilor în condițiile schimbărilor climatice și a altor schimbări asociate cu aceasta. Arborii bătrâni au valori estetice și culturale deosebit de mari, care de asemenea pot reprezenta resurse economice. De exemplu, arborii bătrâni au poveştile lor, cunoscute de comunităţile locale inspirând artişti şi poeţi contribuind la crearea unor elemente culturale cu valoare universală. Foarte mulți arbori bătrâni au un nume, cum ar fi ‘Stejarul lui Avram’, ‘Stejarul lui Ștefan’, ‘Teiul lui Eminescu’ sau la nivel local ‘Stejarul lui Banciu’ (Alma Vii), ‘Arborele Rotund’ (Tibod), ‘Bătrânul Carpaților’ (Mercheașa), ‘Arborele Bătrân’ (Dăișoara), ‘Adam și Eva’ (lângă Rupea) și altele. Uneori arborii bătrâni sunt numiți ‘veterani’, ca recunoaștere a capacității lor de supraviețuire. Arborii bătrâni sunt obiective turistice în multe zone, aducând astfel un aport semnificativ vizibilității zonei și nu în ultimul rând, economiei locale. Mulţi arbori bătrâni poartă pe ei semnele intervenţiilor umane din trecut și au fost martorii’ unor evenimente de importanță istorică. Importanța istorică de asemenea valoare identitară pentru comunitățile sau chiar regiunile respective. În final, valoarea arborilor bătrâni pentru păsări, insecte şi alte organisme este disproporţional mare față de arborii mai tineri, un număr mare de specii protejate legal folosind scorburile acestor arbori ca şi habitate de hrănire, cuibărire sau adăpost. Astfel, arborii bătrâni sunt structuri cheie în ecosistemele din care fac parte. Scorburile și elementele moarte sunt componente importante și naturale ale arborilor bătrâni; arborii bătrâni sunt printre cele mai importante habitate din toată Europa. La fel de esențiale sunt și valorile de opțiune și de moștenire ale arborilor bătrâni. Respectând aceste valori, permitem generațiilor viitoare să le moștenească și să le atribuie o prețuire în funcție de necesitățile lor – printre care pot fi și tipuri de calități și semnificații pe care noi, azi, nu le percepem sau le percepem în mod negativ. Păstrând arborii bătrâni, inclusiv cei scorburoși generațiilor viitoare, le vom da șansa să se alinieze (sau să se re-alinieze) cu valorile lor la aceste elemente importante ale peisajelor culturale pe care le avem.
Exemplele de mai sus arată că arborii bătrâni sunt adevărate puncte fierbinți’ pentru un număr mare de valori. Existența arborilor bătrâni asigură mai multe opțiuni comunităților locale, iar dispariția lor erodează aceste opțiuni. Arborii bătrâni sunt de neînlocuit. Este nevoie de sute de ani pentru ca arborele să capete multiplele valori sociale, culturale, istorice și ecologice cum ar fi cele amintite mai sus. Este nevoie doar de o oră ca toate aceste valori să dispară pentru totdeauna.

Păşunile cu arbori bătrâni în sudul Transilvaniei
Partea de sud a Transilvaniei este unică, din perspectiva păşunilor cu arbori bătrâni. De exemplu, există peste 7000 de hectare de păşuni cu arbori doar în această parte a transilvaniei; alte ţări cum ar fi Ungaria, Belgia, Germania sau Olanda au fiecare mai puţin de 6000 de hectare de paşuni cu arbori, iar arborii bătrâni de pe aceste păşuni se pot număra pe degete. Pășunile din sudul Transilvaniei conţin mai mulți arbori bătrâni decât alte regiuni culturale ale Transilvaniei. Spre exemplu, stejarii cu circumferința trunchiului de peste 500 cm sunt foarte rari în Câmpia Transilvaniei, în regiunea Dealurilor Clujului sau în Ţara Secuiască din estul Transilvaniei (cunoaștem mai puțin de 100 de arbori în total). Partea de sud a Transilvaniei are mai multe sute de astfel de arbori! Localitățile care au arbori seculari au fără îndoială importanță internațională, arborii putând juca un rol important în capitalul patrimonial local, de asemenea contribuind la brandul localității.

Păşunea cu arbori bătrâni Breite
Rezervaţia Breite are o colecţie impresionantă de stejari bătrâni. Cunoscând situaţia acestor păşuni la nivel regional, naţional şi European, putem spune că Breite este unicat, alături de Rupea, Mercheașa, Saschiz, Dăișoara și Ticușu (toate aceste păşuni fiind situate în sudul Transilvaniei!).
Inventarierile din trecut au identificat peste 400 de stejari cu circumferinţa trunchiului de cel puţin 400 cm. Cel mai mare stejar are circumferinţa de 710 cm, şi mai cunoaştem 5 alţi stejari cu cel puţin această dimensiune pe păşunile sus amintite! La nivel naţional, stejarii de această dimensiune se pot număra pe degete! Pe lângă acest stejar, există mulţi cu circumferinţa trunchiului de peste 600 si peste 500 cm.
Vârsta stejarilor de pe Breite poate ajunge la cca 500-600 ani. Studiile efectuate pe baza dendrocronologiei au identificat semne clare ale „erei glaciare mici” în care era Europa în secolele cca 14-18. Exemplul de mai sus arată importanţa impresionantă a arborilor bătrâni cum sunt cei de pe Breite, ca surse de cunoaştere, educaţie, memorie peisageră şi continuitate biologică.

Potențialul păşunii Breite pentru Sighişoara
Arborii seculari ar putea aduce beneficii importante comunităților locale, dacă valorile lor sunt conștientizate și aliniate altor valori de patrimoniu dătătoare de identitate locală. Considerăm important de menționat faptul că mentenanța arborilor bătrâni – de cele mai multe ori - nu necesită costuri, și existența lor nu împiedică inițiativele economice locale. Din contră, oferă mai multe posibilități comunităților locale, posibilităţi pe care alte localităţi care şi-au tăiat arborii bătrâni nu le mai au. Mai jos amintim câteva dintre posibilitățile prin care arborii bătrâni pot contribui la capitalul social și economic pe plan local. Prin capital social’ înțelegem gradul de coeziune și încredere între oamenii din comunitate, valorile comune împărtășite și identitatea locală. Capitalul social este un determinant important al bunăstării la nivel de comunitate, astfel aspectele enumerate mai jos sunt legate.
  • Potențialul turistic. Zona săsească a Transilvaniei este una dintre cele mai populare regiuni culturale din Europa de est, inclusiv România, în mare parte datorită patrimoniului cultural și peisagistic pe care îl are. Comunitățile locale care recunosc valorile unicate pe care le mai au, pot valorifica mai mult din acest potențial turistic uriaș. Arborii bătrâni pot fi folosiți ca puncte importante de atracție și educație de către comunitățile locale, mai ales că există doar câteva localități unde aceștia sunt încă bine reprezentați (enumerate mai sus). Platoul Breite prin situația ei aproape de drumul principal și accesibilitatea ușoară a pășunii cu arbori seculari se află într-un avantaj excepțional în acest sens, chiar și față de alte comunități din regiune.
  • Produse locale, identitate de peisaj. Produsele locale sunt elemente importante de identitate culturală și de brand local și tind să fie din ce în ce mai apreciate atât la nivel regional cât și la nivel internațional. Există exemple de succes când arborii bătrâni sunt folosiți ca elemente importante de brand pentru produse locale. Eliminarea arborilor bătrâni va sterge odată pentru totdeauna șansa pentru ca astfel de inițiative să aibă loc la nivelul localității.
  • Resurse genetice pentru silvicultură. Provocările aduse de schimbările climatice silviculturii vor fi importante în viitor. În acest sens, arborii bătrâni de pe pășuni reprezintă potențiale resurse genetice pentru silvicultură pentru că acești arbori au rezistență demonstrată față de variațile extreme ale climei, boli și paraziți.
  • Resurse de hrană pentru animale domestice și sălbatice. Ghinda și jirul au fost cândva resurse foarte importante pentru economia locală, fiind hrană pentru oi și porci. Aceste practici se mai aplică în anumite localități, de exemplu în perioada de secetă se folosește ghinda pentru a complementa fânul. Arborii bătrâni deseori dau roade bogate (cum este cazul stejarilor de pe Breite) putând fi resurse importante în acest sens.
  • Rol în fertilizarea solului. Datorită activității microorganismelor din interiorul lor, arborii bătrâni eliberează constant mineralele și alți nutrienți pe care le-a acumulat pe parcursul secolelor din sol, astfel având un rol foarte important în fertilizarea pășunii.
  • Rol educațional și cultural. Arborii bătrâni prin vârsta, forma, importanța lor ecologică și alte valori pot reprezenta resurse unicate pentru activități educaționale inclusiv tabere și evenimente culturale de importanță locală, regională sau națională. Aceste evenimente au un rol crucial și pentru comunitățile locale având rolul de formare și întărire a indentității locale în jurul bunurilor comune. Valorile importante culturale, estetice și istorice ale arborilor bătrâni compensează valoarea lor economică mai scăzută ce provine din îmbătrânirea arborilor. Astfel, un peisaj cu arbori cu vârste diferite va aproviziona o diversitate mare de valori comunităților locale și nu numai. Rezervaţia Breite este foarte populară în rândul şcolilor din Sighişoara şi în rândul populaţiei acestui oraş. Acesta este un capital social foarte important care poate fi folosit spre binele acestui loc şi a comunităţii locale.

Caseta 1. Cele mai importante pericole pentru arborii seculari de pe Breite
Mai jos accentuăm câteva pericole importante pentru arborii bătrâni, care sunt legate de activitatea umană. Există şi pericole naturale, care cresc vulnerabilitatea arborilor bătrâni faţă de impactul uman. Scopul nostru nu este să sintetizăm toţi factorii periclitanţi. Vom evidenţia doar cei mai relevanţi despre care credem că se pot controla la nivel local.
  • Arderea arborilor scorburoşi, cu elemente uscate. Acesta se face în mod tipic pentru a grăbi căderea arborilor scorburoşi pentru a fi curăţate. Arderea arborilor pe păşuni (aşa cum şi arderea păşunilor) este considerată activitate ilegală.
  • Abandonarea managementului din jurul arborilor bătrâni. Sistarea activităţilor de curăţire a păşunii rezultă în dezvoltarea rapidă şi excesivă a arbuştilor şi în final a pădurii. Arborii bătrâni sunt foarte sensibili la schimbarea condiţiilor de lumină din jurul lor – mai ales acele specii care s-au dezvoltat în condiţii deschise şi care necesită lumină intensă pentru a se dezvolta (de exemplu stejarul, gorunul, mărul şi părul pădureţ). Ca să formulăm scurt, pădurea compactă este duşmanul arborilor bătrâni dezvoltaţi în condiţii deschise. Este deci recomandat ca activităţile de curăţare a arbuştilor din jurul arborilor bătrâni să fie prioritare în managementul păşunilor cu arbori seculari. Aceste acivităţi ar putea genera resurse importante de lemn pentru comunităţile locale. De exemplu înlăturarea carpenului pentru a re-deschide spaţiul din jurul stejarilor bătrâni ar putea reprezenta resurse importante de lemn pentru comunităţile locale şi ar putea contribui la prelungirea vieţii arborilor bătrâni.