De mai mulți ani, prietenul meu, sighișoreanul Tibor Hartel, cadru didactic la Facultatea Sapienția din Cluj este implicat într-un proiect unic, acela de identificare și cartare a habitatelor de tip Breite care sunt unicat în Europa și care se regăsesc sub această formă doar în sudul Transilvaniei.
Astăzi, 26 iulie 2016 am organizat o excursie la fața locului unde le-am prezentat atât valoarea rezervației de lângă Sighișoara dar și problemele grave cu care se confruntă în ultimii ani tocmai pentru a putea identifica soluții grabnice pentru ca rezervația să revină la peisajul deja cunoscut nouă sighișorenilor. Am ajuns cu toții la concluzia că problema majoră cu care se confruntă stejarii multiseculari de la Breite este invazia necontrolată de carpen mai ales în jumătatea sudică a rezervației. Rezervația, în suprafață de 128 ha. se află în proprietatea Cosniliului Local Sighișoara și, împreună cu întregul sit Natura2000 din care face parte, se află în custodia organizației Progresul Silvic.
Concluzia unanimă a fost aceea că problema este deosebit de gravă și, dacă nu se va interveni rapid în cel mai scurt timp, o parte din stejarii multiseculari vor fi realmente sufocați de carpenul abundent care în unele părți a ajuns la 4-5 m înălțime....
Pofesorul Hartel explicând cum un stejar multisecular (din nefericire retezat abuziv!) este o mărturie vie a schimbărilor climatice care au survenit în ultimele secole
Aici un model clar de stejar multisecular care odată a aparținut pășunii și care a murit sufocat de o pădure invazivă de carpen veche de câteva zeci de ani.
Am stabilit de comun acord ca la următoarea întâlnire să fie invitat actualul custode pentru a putea fi identificate rapid cele mai bune soluții de management. În final le-am înmânat celor doi invitați un rezumat despre rezervația Breite pe care îl public în continuare:
O
șansă pentru rezervaţia cu stejari seculari Breite
Aspecte
generale
Pășunile
cu arbori din Transilvania au o semnificație globală. Arborii de
diferite vârste, arbuştii (tufele), covorul vegetal divers și
zonele umede crează premisele pentru o agricultură durabilă din
punct de vedere ecologic. Distrugerea acestor sisteme erodează
irevocabil și definitiv ultimele posibilități pentru punerea în
aplicare a unei strategii de producție agricolă sustenabilă
economic și ecologic în condiţiile schimbărilor climatice
globale.
Arborii
bătrâni sunt componente emblematice ale pășunilor cu arbori.
Vârsta arborilor bătrâni poate depăși jumătate de mileniu,
fiind cele mai bătrâne organisme din regiuni întinse. Prin vârsta
lor, acești arbori au fost martorii şi supravieţuitorii multor
schimbări care au avut loc la nivelul societăţilor umane, a
peisajelor şi condiţiilor climatice.
Arborii
bătrâni de pe pășuni au o mulțime de valori, inclusiv economice,
culturale, estetice, istorice și ecologice. Prin vârsta lor
seculară, arborii bătrâni au demonstrat viabilitate și rezistență
față de variațiile mediului, inclusiv la oscilațiile extreme ale
condițiilor climatice, boli sau diverși paraziți. Unii specialiști
în silvicultură sunt de părere că această rezistență care este
‘inscripționată’ în materialul genetic al arborilor bătrâni
reprezintă o resursă economică
importantă pentru a crește viabilitatea plantațiilor în
condițiile schimbărilor climatice și a altor schimbări asociate
cu aceasta. Arborii bătrâni au valori
estetice și culturale deosebit de
mari, care de asemenea pot reprezenta resurse economice. De exemplu,
arborii bătrâni au poveştile lor, cunoscute de comunităţile
locale inspirând artişti şi poeţi contribuind la crearea unor
elemente culturale cu valoare universală. Foarte mulți arbori
bătrâni au un nume, cum ar fi ‘Stejarul lui Avram’, ‘Stejarul
lui Ștefan’, ‘Teiul lui Eminescu’ sau la nivel local ‘Stejarul
lui Banciu’ (Alma Vii), ‘Arborele Rotund’ (Tibod), ‘Bătrânul
Carpaților’ (Mercheașa), ‘Arborele Bătrân’ (Dăișoara),
‘Adam și Eva’ (lângă Rupea) și altele. Uneori arborii bătrâni
sunt numiți ‘veterani’, ca recunoaștere a capacității lor de
supraviețuire. Arborii bătrâni sunt obiective
turistice în multe zone, aducând
astfel un aport semnificativ vizibilității zonei și nu în ultimul
rând, economiei locale. Mulţi arbori bătrâni poartă pe ei
semnele intervenţiilor umane din trecut și au fost ‘martorii’
unor evenimente de importanță
istorică. Importanța istorică
de asemenea valoare identitară pentru comunitățile sau chiar
regiunile respective. În final, valoarea
arborilor bătrâni pentru păsări, insecte şi alte organisme este
disproporţional mare față de arborii mai tineri, un număr mare de
specii protejate legal folosind scorburile acestor arbori ca şi
habitate de hrănire, cuibărire sau adăpost. Astfel, arborii
bătrâni sunt structuri cheie în
ecosistemele din care fac parte. Scorburile
și elementele moarte sunt componente importante și naturale ale
arborilor bătrâni; arborii bătrâni sunt printre cele mai
importante habitate din toată Europa. La fel de esențiale sunt și
valorile de opțiune și de moștenire
ale arborilor bătrâni. Respectând aceste valori, permitem
generațiilor viitoare să le moștenească și să le atribuie o
prețuire în funcție de necesitățile lor – printre care pot fi
și tipuri de calități și semnificații pe care noi, azi, nu le
percepem sau le percepem în mod negativ. Păstrând
arborii bătrâni, inclusiv cei
scorburoși generațiilor viitoare, le
vom da șansa să se alinieze (sau să se re-alinieze) cu valorile
lor la aceste elemente importante ale peisajelor
culturale pe care le avem.
Exemplele
de mai sus arată că arborii bătrâni sunt adevărate ‘puncte
fierbinți’ pentru un număr mare de
valori. Existența arborilor bătrâni asigură mai multe opțiuni
comunităților locale, iar dispariția lor erodează aceste opțiuni.
Arborii bătrâni sunt de neînlocuit. Este
nevoie de sute de ani pentru ca arborele să capete multiplele valori
sociale, culturale, istorice și ecologice cum ar fi cele amintite
mai sus. Este nevoie doar de o oră ca toate aceste valori să
dispară pentru totdeauna.
Păşunile
cu arbori bătrâni în sudul Transilvaniei
Partea
de sud a Transilvaniei este unică, din perspectiva păşunilor cu
arbori bătrâni. De exemplu, există
peste 7000 de hectare de păşuni cu arbori doar în această parte a
transilvaniei;
alte ţări cum ar fi Ungaria, Belgia, Germania sau Olanda au fiecare
mai puţin de 6000 de hectare de paşuni cu arbori, iar arborii
bătrâni de pe aceste păşuni se pot număra pe degete. Pășunile
din sudul Transilvaniei conţin mai mulți arbori bătrâni decât
alte regiuni culturale ale Transilvaniei. Spre exemplu, stejarii cu
circumferința trunchiului de peste 500 cm sunt foarte rari în
Câmpia Transilvaniei, în regiunea Dealurilor Clujului sau în Ţara
Secuiască din estul Transilvaniei (cunoaștem mai puțin de 100 de
arbori în total). Partea de sud a Transilvaniei are mai multe sute
de astfel de arbori! Localitățile care au arbori seculari au fără
îndoială importanță internațională, arborii putând juca un rol
important în capitalul patrimonial local, de asemenea contribuind la
brandul localității.
Păşunea
cu arbori bătrâni Breite
Rezervaţia
Breite are o colecţie impresionantă de stejari bătrâni. Cunoscând
situaţia acestor păşuni la nivel regional, naţional şi European,
putem spune că Breite este unicat, alături de Rupea, Mercheașa,
Saschiz, Dăișoara și Ticușu (toate aceste păşuni fiind situate
în sudul Transilvaniei!).
Inventarierile
din trecut au identificat peste 400 de stejari cu circumferinţa
trunchiului de cel puţin 400 cm. Cel
mai mare stejar are circumferinţa de 710 cm, şi mai cunoaştem 5
alţi stejari cu cel puţin această dimensiune pe păşunile sus
amintite! La nivel naţional, stejarii
de această dimensiune se pot număra pe degete! Pe lângă acest
stejar, există mulţi cu circumferinţa trunchiului de peste 600 si
peste 500 cm.
Vârsta
stejarilor de pe Breite poate ajunge la cca 500-600 ani. Studiile
efectuate pe baza dendrocronologiei au identificat semne clare ale
„erei glaciare mici” în care era Europa în secolele cca 14-18.
Exemplul de mai sus arată importanţa
impresionantă a arborilor bătrâni cum sunt cei de pe Breite, ca
surse de cunoaştere, educaţie, memorie peisageră şi continuitate
biologică.
Potențialul
păşunii Breite pentru Sighişoara
Arborii
seculari ar putea aduce beneficii importante comunităților locale,
dacă valorile lor sunt conștientizate și aliniate altor valori de
patrimoniu dătătoare de identitate locală. Considerăm important
de menționat faptul că mentenanța
arborilor bătrâni – de cele mai multe ori - nu necesită costuri,
și existența lor nu împiedică inițiativele economice locale.
Din contră, oferă
mai multe posibilități comunităților
locale, posibilităţi pe care alte localităţi care şi-au tăiat
arborii bătrâni nu le mai au. Mai jos
amintim câteva dintre posibilitățile prin care arborii bătrâni
pot contribui la capitalul social și economic pe plan local. Prin
‘capital
social’ înțelegem gradul de coeziune și
încredere între oamenii din comunitate, valorile comune împărtășite
și identitatea locală. Capitalul social
este un determinant important al bunăstării la nivel de comunitate,
astfel aspectele enumerate mai jos sunt legate.
- Potențialul turistic. Zona săsească a Transilvaniei este una dintre cele mai populare regiuni culturale din Europa de est, inclusiv România, în mare parte datorită patrimoniului cultural și peisagistic pe care îl are. Comunitățile locale care recunosc valorile unicate pe care le mai au, pot valorifica mai mult din acest potențial turistic uriaș. Arborii bătrâni pot fi folosiți ca puncte importante de atracție și educație de către comunitățile locale, mai ales că există doar câteva localități unde aceștia sunt încă bine reprezentați (enumerate mai sus). Platoul Breite prin situația ei aproape de drumul principal și accesibilitatea ușoară a pășunii cu arbori seculari se află într-un avantaj excepțional în acest sens, chiar și față de alte comunități din regiune.
- Produse locale, identitate de peisaj. Produsele locale sunt elemente importante de identitate culturală și de brand local și tind să fie din ce în ce mai apreciate atât la nivel regional cât și la nivel internațional. Există exemple de succes când arborii bătrâni sunt folosiți ca elemente importante de brand pentru produse locale. Eliminarea arborilor bătrâni va sterge odată pentru totdeauna șansa pentru ca astfel de inițiative să aibă loc la nivelul localității.
- Resurse genetice pentru silvicultură. Provocările aduse de schimbările climatice silviculturii vor fi importante în viitor. În acest sens, arborii bătrâni de pe pășuni reprezintă potențiale resurse genetice pentru silvicultură pentru că acești arbori au rezistență demonstrată față de variațile extreme ale climei, boli și paraziți.
- Resurse de hrană pentru animale domestice și sălbatice. Ghinda și jirul au fost cândva resurse foarte importante pentru economia locală, fiind hrană pentru oi și porci. Aceste practici se mai aplică în anumite localități, de exemplu în perioada de secetă se folosește ghinda pentru a complementa fânul. Arborii bătrâni deseori dau roade bogate (cum este cazul stejarilor de pe Breite) putând fi resurse importante în acest sens.
- Rol în fertilizarea solului. Datorită activității microorganismelor din interiorul lor, arborii bătrâni eliberează constant mineralele și alți nutrienți pe care le-a acumulat pe parcursul secolelor din sol, astfel având un rol foarte important în fertilizarea pășunii.
- Rol educațional și cultural. Arborii bătrâni prin vârsta, forma, importanța lor ecologică și alte valori pot reprezenta resurse unicate pentru activități educaționale inclusiv tabere și evenimente culturale de importanță locală, regională sau națională. Aceste evenimente au un rol crucial și pentru comunitățile locale având rolul de formare și întărire a indentității locale în jurul bunurilor comune. Valorile importante culturale, estetice și istorice ale arborilor bătrâni compensează valoarea lor economică mai scăzută ce provine din îmbătrânirea arborilor. Astfel, un peisaj cu arbori cu vârste diferite va aproviziona o diversitate mare de valori comunităților locale și nu numai. Rezervaţia Breite este foarte populară în rândul şcolilor din Sighişoara şi în rândul populaţiei acestui oraş. Acesta este un capital social foarte important care poate fi folosit spre binele acestui loc şi a comunităţii locale.
Caseta
1. Cele mai importante pericole pentru arborii seculari de pe
Breite
Mai
jos accentuăm câteva pericole importante pentru arborii bătrâni,
care sunt legate de activitatea umană. Există şi pericole
naturale, care cresc vulnerabilitatea arborilor bătrâni faţă
de impactul uman. Scopul nostru nu este să sintetizăm toţi
factorii periclitanţi. Vom
evidenţia doar cei mai relevanţi despre care credem că se
pot controla la nivel local.
|
