miercuri, 19 octombrie 2016

Ce n-a reușit Dracula Park, au reușit unele ong-uri și ministerul mediului

Aveți acces prin link-ul de la sfârșitul paginii la o poveste frumoasă despre un plan de management. Plan de management care, pe hârtie sună extraordinar. Necazul este că așa cum suntem obișnuiți în România, afară e vopsit gardul. Și aici mă voi referi exlusiv la partea care ar trebui să vizeze aplicarea acestui plan pentru rezervația de stejar multisecular de la Breite.


Pentru cei care nu sunt obișnuiți cu terminologia folosită, o să folosesc mai jos câteva extrase din acest plan care sunt suficient de edificatoare...

După cum ați aflat, noua administrație locală s-a declarat preocupată de starea rezervației Breite, preocupare pe care niciuna dintre cele precedente nu a demonstrat-o. Foarte probabil cârtitorii de servici vor afirma din nou că acest demers nu este decât o promovare mascată a subsemnatului pentru actuala administrație a orașului. Îi aștept să-și demonstreze în sfârșit preocuparea față de o problemă care ne preocupă (sau ar trebui să ne preocupe!) pe toți sighișorenii. Pentru că rezervația Breite a fost și este (?!) a noastră. Nu a lui Goța, nici a lui Dăneșan sau Mălăncrăvean sau, doamne ferește, a lui Toth care cine-știe ce ar putea face cu cele 126 de hectare (sper că gluma a fost corect înțeleasă)...

După cum ați putut afla, la începutul verii la solicitarea actualei administrații am fost la fața locului, eu și dl. prof. Tibi Hartel pentru a identifica problemele reale. Atunci, s-a stabilit că este absolut necesar ca la o dezbatere de acest fel să fie prezent și reprezentantul custodelui, respectiv un reprezentant al societății "Progresul Silvic".

Dar haide să vedem ce ar trebui să însemne acest plan de managemet:

Planul de management stabileşte responsabilitatea implementării măsurilor speciale de management, pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând implicarea, nu numai a administratorului, dar şi al autorităţilor, aşa cum se precizează în articolul 21 aliniatul 6 al OUG 57/2007: ”Autorităţile locale şi naţionale cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.” Ca urmare, Planul operaţional detaliat, stabileşte responsabilităţile pentru implementarea acţiunilor de management. 


Rețineți vă rog :  sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate

Ce se subînțelege din asta? Acordul trebuie să fie comun! Responsabilitatea este reciprocă...

Să vedem acum cine sunt organizațiile care și-au adus contribuția la acest plan de management făcut frumușel cadou Progresului Silvic:

Proiectul ”Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” implementat de Asociaţia WWF-Programul Dunăre Carpaţi România, în parteneriat cu ARPM 7 Centru, Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Asociaţia ECOTUR Sibiu, şi-a propus să contribuie la menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, prin managementul participativ al ariilor de protecţie avifaunistică şi al ariilor de interes comunitar – viitoarele arii speciale de conservare - din zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt, asigurându-se, în acelaşi timp, cadrul necesar pentru o utilizare durabilă a resurselor naturale ca fundament de dezvoltare pentru comunităţile locale. 



În treacăt fie spus, în martie anului 2014 Fundația ADEPT a și primit într-un mediu festiv din mâna domnului Stefan Leiner, Directorul de Mediu al Comisiei Europene, premiul Natura2000!







Frumos, nu, mai ales că festivitatea a fost "onorată" cu prezența de fostul secretar de stat de la mediu, Anne Jugănaru (aflată atunci deja într-o anchetă penală). Am încercat să profit de ocazie să-i spun doamnei într-i pauză că am trimis două memorii legate de managementul catastrofal al rezervației. Informața i-a intrat pe o ureche și i-a ieșit pe amândouă, doamna fiind mult prea ocupată cu o conversație cu propriul șofer pentru că se grăbea la capitală.

Așa cum știam, festivitatea a fost urmată de o vizită în rezervația Breite, vizită la care a participat toată "floarea protecției mediului" implicată în respectivul plan de management.





Și acum vine punctul sensibil. Toți cei implicați și interesați știau și atunci (cum știu și acum!) că managementul rezervației lasă de dorit. Am și fost împreună la fața locului (și nu odată!!). Toată jumătatea de sud a rezervației se confruntă cu o masivă invazie de carpen (asta deja de ani buni), și nu s-a făcut absolut nimic pentru a pune invazia sub control. Soluții există. Interes?! Zero!

Pentru a fi foarte clar. Pentru orice factor sau eveniment care contravine planului de management, responsabil este exclusiv administratorul acestuia. În acest caz, societatea Progresul Silvic. Societate care, în mod normal ar fi trebuit să prezinte proprietarului de drept al rezervației, respectiv Consiliul Local Sighișoara, un raport de activitate periodic! Nu a fost prezentat niciun raport de activitate până în prezent! Mai mult, primăria Sighișoara a solicitat oficial prin trei adrese oficiale Progresul Silvic să încerce să participe la o discuție în acest sens. Nici până în ziua de astăzi societatea Progresul Silvic nu a dat niciun răspuns! Aveți aici facsimilele adreselor:


 

Astfel, Progesul Silvic încalcă una din principalele regului ale planului de management, acela de colaborare premanentă cu toți factorii interesați (administrație locală, cetățeni, ONG-uri)!

Ei bine, cu toate că încă din anul 2014 se știa foarte bine că rezervația Breite este în mare suferință, ministerul mediului APROBĂ respectivul plan de management! Cine va fi administratorul?! Desigur, același destoinic Progres Silvic!


Aveți aici decizia!



Și în final, o imagine a dezastrului din jumătatea de sud a rezervației. Cu roșu, invazia de carpen (care în unele locuri a ajuns la 6-8 metri înălțime). Vorbim aici de o suprafață de peste 22 de hectare!


Alexandru Goța

Plan de management Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu